Abonare la google news

VIDEO Cum reacționează România față de ajutorul economic dat de Ungaria firmelor din Transilvania și de ce vrea Bogdan Chirițoiu un nou mandat la șefia Consiliului Concurenței – interviu

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, anunță într-un interviu pentru Economedia.ro că a cerut fundației care gestionează ajutoarele de stat date de guvernul Ungariei firmelor din Transilvania să furnizeze toate datele pentru a verifica dacă respectă legislația europeană. Chirițoiu explică în interviul Economedia.ro de ce vrea un nou mandat la șefia instituției, dar și care sunt marile probleme de concurență din piața de energie.

Interviul integral cu Bogdan Chirițoiu:

Rep: Ministrul Energiei a declarat recent că suspectează o înțelegere de tip cartel între furnizorii de energie electrică, întrucât aceștia nu au achiziționat electricitatea pentru populație la cele mai mici costuri. Este cartel ce au făcut companiile?

Bogdan Chirițoiu: Ce pot să spun este că ne uităm cu mare atenție la liberalizarea pieței de energie, atât la electricitate, cât și la gaze. E o saga, e un efort pe care îl face România de ani de zile de a liberaliza și această piață. Zona de energie era singura unde nu lăsam regulile pieței să funcționeze.

Pentru noi e una dintre priorități, să ne asigurăm că acest proces merge bine. La gaze a ieșit destul de bine.

La electricitate e mai provocator, pentru că distorsiunea în piață era foarte mare. Reglementarea de preț dusese prețul la un nivel mult mai mic decât nivelul de piață. Atunci am văzut tendința prețului la electricitate de a crește, care se vede și în rata inflației. Inflația mare de anul acesta ne vine din creșterea prețului la electricitate, în mare măsură. Vedem care sunt costurile dacă distorsionezi piața. Dacă nu liberalizezi la timp, avem un șoc în economie. Încercăm să îl controlăm. Colaborăm cu Ministerul, cu Autoritatea de Reglementare. Am făcut inspecții la companii, momentan procesăm datele pe care le-am găsit.

Mesajul pe care îl reiterez este că suntem foarte atenți la această piață. Înțelegem că companiile nu sunt obișnuite cu concurența. Companiile acestea seamănă puțin cu administrația de stat, ei sunt obișnuiți să fie monopoliști pe o anumită zonă, statul le spune cât profit pot avea, viața e destul de lejeră. Dar acum îi obligăm să intre în alt mod de funcționare, cu care nu sunt obișnuiți.

Pe gaze am avut multe amenzi până acum. Ne uităm acum și la electricitate, deși nu au fost încă amenzi, ci numai intervenții, adică am impus anumite schimbări de comportament. Oricum nu amenda e esența, esența e să vedem că se comportă corect și că liberalizarea merge bine, că clienții se pot muta dintr-o parte în alta și în felul acesta vom avea prețuri rezonabile.

Rep: Din ce ați văzut până acum vi se pare că a existat o reașezare a furnizorilor în piață în funcție de cotă, după liberalizare, este o piață mai concurențială?

Bogdan Chirițoiu: Vedem mai mulți clienți în piața concurențială, și la gaze și la electricitate. E important să vedem că se pot muta clienții dintr-o parte în alta, or asta vedem în mai mică măsură. Se mută în general din regimul reglementat în regimul concurențial, dar la același furnizor. Dar la furnizare sunt mai multe variante și oamenii pot să beneficieze prin concurență de prețuri mai bune.

Rep: Pe piața gazelor, liberalizarea a fost puțin mai lină și totuși vedem că nu mulți consumatori și-au schimbat furnizorul.

Bogdan Chirițoiu: Oricum a crescut numărul și și-au schimbat furnizorul cei unde impactul este mai mare. Dacă doar gătești cu gaz, probabil diferența de preț e destul de mică. Dar dacă ai încălzirea pe gaze, o să ajungi la diferențe de până la 200 de lei pe lună, iar în acel moment e o miză.

Rep: Dar oamenilor încă le este încă greu să citească o factură și să înțeleagă ce conține aceasta, să compare ofertele, care conțin o mulțime de componente complicate, ceea ce teoretic reduce concurența, pentru că oamenilor le este mai ușor să rămână la același furnizor. Poate face Consiliul Concurenței ceva în acest sens?

Bogdan Chirițoiu: Și noi consumatorii trebuie să facem un pic de efort să ne educăm. Și mie îmi e greu să mă uit pe facturi. Dar și noi trebuie să învățăm să facem un efort, cum facem pentru alte mărfuri pe care le cumpărăm, să investim ceva timp să înțelegem ce cumpărăm, când vine vorba de factura de gaze și electricitate.

Dar sper că industria și colegii de la ANRE vor găsi o formulă să le facă mai ușor de urmărit de consumatorul obișnuit.

Rep: Ministrul Energiei mai spunea la începutul anului că sunt furnizori care emit facturi cu consumuri estimate foarte mari, metodă pe care a numit-o „o formă de escrocherie” și v-a cerut să interveniți.

Bogdan Chirițoiu: Practic, când se supraestimează consumul, compania se împrumută fără dobândă de la clienți. Absolut de acord că nu e un lucru ok. Prin reglementare putem să impunem măsuri, dar reglementare înseamnă ANRE.

Rep: Având în vedere aceste inspecții, controale pe piața furnizorilor de energie electrică, estimați că vor fi sancțiuni sub formă de amenzi?

Bogdan Chirițoiu: Nu știu exact unde va duce investigația, încă procesăm datele. Dar important pentru noi nu este neapărat să avem o sancțiune mai mare sau mai mică, ci să meargă bine procesul de liberalizare. Ceea ce ne interesează în primul rând este să vedem un comportament corect al companiilor în piață.

Ce investigăm? Suspiciuni că atunci când cineva vrea să se mute de la furnizorul lui obișnuit la un alt furnizor, undeva este împiedicat în acest proces. Deci noi la asta ne uităm în primul rând. Dacă suspiciunile sunt adevărate, vrem să se schimbe comportamentul.

Rep: Vi se pare concurențial ca ministrul Energiei să recomande consumatorilor să se mute la compania de stat Hidroelectrica, practic să favorizeze prin declarații această companie?

Bogdan Chirițoiu: Este absolut normal ca statul prin minister să se implice în succesul liberalizării. Dacă există variante mai ieftine, nu văd nimic rău să fie recomandate de autorități. Că întâmplător e vorba de o firmă de stat, asta e, dar nu asta e important. E bine că intră companii pe piața de furnizare către clienții casnici, companii precum Hidroelectrica, care este o firmă puternică, și dacă are o ofertă mai bună decât alte firme nu văd nimic rău să fie recomandată. Trebuie să împingem puțin procesul de liberalizare.

Rep: Pe piața RCA, autoritățile au inițiat un proiect de lege pentru a face obligatorie decontarea directă a asigurărilor RCA, tocmai în ideea unei piețe mai concurențiale. Este aceasta o soluție ca piața să nu mai fie dominată într-o proporție așa de mare de doi asigurători? O vedeți ca pe o soluție pentru deschiderea pieței?

Bogdan Chirițoiu: Probabil că la asta se va ajunge. Pentru noi, preocuparea numărul unu este legată de stabilitatea pieței și de a limita riscurile de creștere a prețurilor.

Noi suntem îngrijorați de creșterea prețurilor cu actualul model. Am vrea să se schimbe modelul actual, care oricum are multe lucruri bune, dar din păcate nu toate sau au mai apărut anumite modificări în momentul în care a fost aprobată în Parlament ordonanța Guvernului. Atunci a fost introdusă o măsură nefericită, cea care limitează posibilitatea companiilor de asigurări de a fi implicate în stabilirea prețului pe care îl plătesc. Companiile de asigurări sunt obligate în momentul de față să plătească oricât li se cere. Asta nu este o piață, piață înseamnă că negociem.

Un client se duce la un service și acel service poate să ceară orice preț companiei de asigurări. Este un mecanism care riscă să ducă la inflație, la creșterea prețurilor.

Și de aceea vrem să venim cu câteva măsuri, nu numai decontarea directă. Decontarea directă are avantajul că omul va fi mai atent la calitatea produsului, nu se va uita numai la cât de ieftin e RCA, dar va dori să fie și o firmă de asigurări care are relații bune cu service-ul, care sunt plătite la timp și atunci ele își vor face treaba bine. Introducem și calitate, nu numai concurența prin preț.

Luăm această decontare directă cu posibilitatea companiilor de a spune că „acesta este un preț prea mare, nu sunt de acord să îl plătesc”. Cum facem asta? Prin acest preț de referință. Service-ul poate cere cât vrea el, dar în piață reparația aceasta de obicei costă 100 de lei. Dacă vrea service-ul să ceară 200, atunci se va ajunge în instanță și judecătorul va spune dacă este ok 200 sau 100.

Dar, dând o referință, ajutăm puțin și piața să se orienteze și îl ajutăm și pe judecător.

Dacă i se spune că o autoritate a statului a făcut calcule, s-a uitat în piață și a văzut că în general o reparație de genul ăsta costă cam 100 de lei, atunci îi va fi mai ușor judecătorului să determine dacă cererea service-ului e rezonabilă sau nu sau dacă comportamentul companiei care nu vrea să plătească suma este rezonabil sau nu.

Rep: La cât timp vor fi actualizate aceste prețuri de referință?

Bogdan Chirițoiu: Vom vedea în legislația secundară, dar o să o facem cel puțin o dată pe an, posibil de două ori pe an. Așa facem la RCA. Pentru prețul asigurării există deja un mecanism sub autoritatea ASF, care contractează o firmă de consultanță ce analizează costurile, prețurile din piață și dă un preț de referință pentru consumatori ca să îi ajute să își dea seama care este un preț rezonabil pentru mașina lor. La fel o să facem și pentru costurile firmelor de RCA, deci pentru costurile reparațiilor.

Rep: Ați investigat Hidroelectrica pentru un posibil abuz de poziție dominantă. Nu ați dat foarte multe detalii despre concluziile investigației. A fost sau nu abuz de poziție dominantă?

Bogdan Chirițoiu: Avem această posibilitate procedurală de a spune „poate a fost, poate nu a fost, dar de acum înainte tu te comporți în felul acesta”. Asta se numește angajamente, formulă pe care am adoptat-o cu Hidroelectrica. Ei nu au recunoscut că sunt vinovați, nu le-am aplicat sancțiune, dar am convenit împreună că în viitor ei se vor comporta într-un anumit mod, adică își vor schimba stilul pe care l-au avut până acum.

Ce suspectam? Sunt momente în care Hidroelectrica are o poziție foarte importantă în piață, în special când regenerabilele scad. Ea are costuri mici și poate să își controleze producția, ceea ce regenerabilele nu pot. Cărbunele poate și el să își controleze poziția, dar cărbunele este scump. Hidroelectrica este în această poziție favorabilă, că poate să își varieze producția, cu costuri relativ mici. Atunci sunt momente când suspectam că Hidroelectrica nu oferă energie în piață, ca să poată să o vândă după aceea mai scump. Lasă să se creeze penurie în piață, ca să poată să crească prețul și să vândă apoi mai scump. Am convenit cu Hidroelectrica ca acest lucru să nu se mai întâmple.

Rep: E suficient acest angajament luat de Hidroelectrica pentru a compensa un posibil abuz de poziție dominantă?

Bogdan Chirițoiu: Decât să dai sancțiuni, mai bine îi spui companiei „Nu mai face așa”, deci mai mult te uiți spre viitor. Un cetățean care a avut un prejudiciu poate fi interesat de o despăgubire. Dar noi, autoritate publică, suntem interesați să știm că în viitor comportamentul este ok. Dacă noi am obținut de la Hidroelectrica ca ea nu va mai face aceste lucru, am considerat că este important să ne mișcăm repede să corectăm lucrurile în piață, decât să stăm ani de zile în litigii cu ei, dacă era să le dăm o sancțiune.

Rep: Apropo de distorsionarea piețelor, a fost promulgată de președinte legea care îi scapă de sancțiunea cu închisoarea pe evazioniștii fiscali dacă își plătesc prejudiciul. Dinspre mediul de afaceri au venit către jurnaliști îngrijorări legate tocmai de o posibilă distorsionare a pieței. Aveți o analiză la Consiliul Concurenței pe posibilele efecte ale acestei măsuri?

Bogdan Chirițoiu: Evaziunea evident că distorsionează concurența. E greu să te bați cu unul dacă tu plătești taxe în mod corect și altul nu le plătește. Dar în realitate nu orice are treabă cu concurența. De evaziune nu ne ocupăm noi, se ocupă ANAF. Ca atare, nu ne-am uitat pe zona asta. De data asta nu au venit îngrijorări, dar pe subiectul evaziune de multe ori au venit îngrijorări.

Rep: Complexul Energetic Oltenia este într-o situație dificilă după ce Comisia Europeană a deschis o investigație legată de ajutoarele de stat. În ce stadiu este dialogul cu Comisia și la ce vă așteptați pentru complex?

Bogdan Chirițoiu: Cumva am o anumită simpatie pentru Complexul Energetic Oltenia. Ei de felul lor mergeau ok, problema este că nu s-au adaptat suficient de repede și nu s-au uitat ce vine peste ei. Și ce vine peste ei este creșterea taxei pe poluare an de an. Certificatele de emisii CO2 erau câțiva euro acum câțiva ani, iar zilele trecute erau 50 de euro. Oltenia nu merge mai prost decât mergeau acum 3-4-5 ani, dar a crescut foarte mult această taxă pe poluare, care o obligă să se restructureze. Comisia are toată bunăvoința și deschiderea și nu investigația în sine este problema, fiind un pas procedural normal. Problema este unde trebuie să ajungem. Trebuie să ajungem la un Oltenia care poluează mai puțin, ceea ce înseamnă că va trebui să ardă mai puțin cărbune și să înlocuiască cărbunele cu altceva, statul român spune cu gaz. Trebuie să discutăm dacă atragem și alte surse de finanțare decât publice, să nu vină numai statul român cu bani și să găsim și ceva parteneri privați care să vină cu bani și cu expertiză. Ne uităm cât de mult se chinuie Romgaz să își termine centrala pe gaze de la Iernut, vedem că avem un deficit de pricepere în sectorul public. Cred că ar fi bine să mai atragem pe cineva care știe.

Complexul Energetic Oltenia nu merge rău, problema este că nu s-a adaptat suficient de repede, a sperat – așa cum sperăm noi, românii – că lucrurile nu se vor schimba și că apare undeva un miracol. În loc să zici că s-a dat o lege europeană, legea intră în vigoare peste doi ani, o să aibă efecte și eu mă adaptez. Noi stăm pe loc, sperând cumva în mod miraculos că acea lege nu va intra în vigoare sau nu ne va afecta sau ni se dă o amânare, o exceptare. Aici văd vina Olteniei, că nu și-a pregătit tranziția asta din timp.

Dar nu e situația de la Tarom, care pierde bani de 10 ani, nu e situația de la CFR Marfă, care n-a mai auzit de profit tot cam așa, nu e situația de la Hunedoara, care are datorii de câteva sute de milioane, este în insolvență, după ce au mai fost șterse câteva sute de milioane înainte.

Dacă nu se schimba legislația europeană, Oltenia se descurca, față de companiile care pierdeau bani de ani și ani de zile, erau niște gropi fără fund. Oltenia era în echilibru până să vină taxa asta mare de poluare.

Și fără Complexul Energetic Oltenia nu ne putem descurca. Cumva asta discutăm cu Comisia Europeană. Ea produce cam 20% din electricitatea noastră, nu o putem înlocui peste noapte, nu putem nici să o mutăm pe gaz peste noapte, pentru că durează să construiești o fabrică.

Deci o perioadă vom mai folosi cărbune, acum să vedem cât de lungă este această perioadă, cât ne repede ne putem muta pe gaze și cât de mare să fie Oltenia pe gaze.

Trebuie ca în vară să avem un „OK” fie și de principiu din partea Comisiei, ca să putem să avem o decizie a lor undeva în septembrie, ca din octombrie Oltenia să poată să acceseze Fondul de Modernizare.

Rep: Consiliul Concurenței a solicitat Metrorex o analiză a costurilor și separarea activității de transport public de celelalte activități comerciale. Ați primit analiza și care au fost concluziile?

Bogdan Chirițoiu: Nu am primit. E un dialog mai vechi cu Metrorex. E un monopol, e subvenționat, dar trebuie totuși să minimizăm subvenția statului. Deci trebuie să vedem cât costă transportul efectiv, lăsăm alte activități precum închirieri de spații, lăsăm partea de investiții pe care o face statul și ne uităm la costurile pe operare, unde dăm subvenții care să acopere o parte din acest cost de operare. Trebuie să vedem deci cât sunt costurile de operare și să le comparăm, dacă sunt rezonabile, dacă compania ar putea face aceeași activitate cu costuri mai mici. Deci asta cerem Metrorex, să spună cât costă să opereze și să ne uităm cât costă metroul din alte capitale.

Rep: Când urmează să primiți analiza?

Noi am cerut-o de un an și le-am dat deadline până la începutul acestui an, dar nu am primit-o încă.

Rep: Și ce puteți să faceți?

Bogdan Chirițoiu: Putem să reiterăm solicitarea. De aceea se prevalează firme de stat. Fac contract, de obicei pe patru ani și stau până în ultimul moment, ți-l trimit cu vreo lună înainte de expirarea contractului vechi și intrarea în vigoare a celui noi. Și spun că durează să trimită datele și nu pot bloca metroul.

Le-am dat un aviz pentru noul lor contract pe patru ani, acum un an, dar am spus ca într-un termen de un an să ne dea datele. Nu le-am primit încă.

Rep: Nu aveți un instrument prin care puteți să îi constrângeți?

Bogdan Chirițoiu: Practic, nu. În realitate nu ai foarte multe pârghii să obligi pe cineva să facă ce nu vrea să facă.

Am mari speranțe că avem perioada aceasta în care nu avem alegeri și dacă nu se schimbă miniștrii, deci dacă vedem o guvernare mai stabilă, dacă avem oameni care stau mai mult timp, care nu au presiunea electorată și vor să schimbe lucrurile, sper să mișcăm, să închidem aceste subiecte vechi pe care le tragem după noi de ani de zile și care costă.

Dacă adunăm Tarom cu CFR Marfă, cu subvenția la metrou, cu Hunedoara, care ne-a costat peste un miliard de euro, toate asta adunate costă sute de milioane pe an, bani care nu se duc în educație, sănătate, se duc în niște activități care ar putea fi făcute mai ieftin de alții.

Plus că blocăm oameni, plătim niște oameni să facă ceva nu foarte util. Și avem penurie – nu momentan – dar sunt convins că în câteva luni vom avea din nou sectoare din economie care nu au destulă forță de muncă.

Rep: Monitorul Prețurilor, ce tendințe ați identificat în pandemie, au existat scumpiri nejustificate?

Bogdan Chirițoiu: Cu siguranță au fost cele la produse sanitare. Unii au și speculat cererea crescută, au avut un caracter speculativ. Ar trebui să punem la punct un instrument prin care să limitezi procesul speculativ. Pe partea de alimente nu au fost creșteri mari, au fost episodice, piața și-a revenit repede. Sectorul de comerț alimentar, producție alimentară, transport a ieșit foarte bine din pandemie, a arătat capacitate și flexibilitate pentru a face față șocului.

Unde ne-a ajutat Monitorul Prețurilor să arătăm politicienilor că lucrurile nu stau atât de râu pe cât păreau să stea. Anul trecut în primăvară erau discuții despre plafonarea prețurilor la alimente, și Monitorul Prețurilor ne-a ajutat să arătăm că lucrurile nu stau atât de rău încât să luăm o măsură drastică, ce ne întorcea la comunism. Riscam să facem o nebunie, am fi fost unica țară din UE.

Am avut date foarte rapid, la zi, pe care le-am putut arăta guvernului și parlamentului, să calmăm spiritele.

Rep: Ce investigații finalizați în acest an?

Bogdan Chirițoiu: Ne-am concentrat să finalizăm ce aveam deja în lucru. Am lansat deja investigații. Avem o investigație deschisă de circa doi pe prețul la ouă – au fost suspiciuni că o serie de producători ar fi folosit o criză internațională ca să crească prețul în România.

Rep: Și care e rezultatul investigației?

Bogdan Chirițoiu: O să îl aflați într-o lună-două.

Mai este o investigație pe prețul imunoglobulinei, unde au fost multe discuții, unde suspectăm o coordonare a producătorilor pentru a se retrage din România. Investigăm dacă a fost o coordonare între companii. Terminăm o investigație privind branșamentele la gaze. Mai avem o investigație în asigurările de aviație, o piață mică, dar cu impact mare.

Rep: Ce investigații demarați în acest an?

Bogdan Chirițoiu: Zona la care ne uităm e cea de energie – unde am declanșat deja investigația pe energia electrică. Ne uităm la zona de servicii financiare, credem că se poate îmbunătăți concurența. De asemenea, sectorul achizițiilor publice. Anul trecut am sancționat zona de lemn, companiile participante la licitațiile Romsilva.

Avem în lucru o serie de suspiciuni legate de trucări de licitații, o să și declanșăm o investigație pe zona asta.

Rep: În ce sector?

Bogdan Chirițoiu: Ne uităm la tot ce cumpără statul. Avem și un instrument nou – posibilitatea de a căuta în baza de date, în SICAP, ca să identificăm comportamente suspecte. Ai posibilitatea cu ajutorul softului să faci căutări pe anumite criterii. Dacă îmi sugerează că unele companii își împart piața – poate fi o înțelegere între ele.

Rep: Piața achizițiilor de servicii IT e o țintă?

Bogdan Chirițoiu: Cu siguranță ne uităm la zona de IT. Am avut sancțiuni pe vremuri împotriva Siveco și Intrarom. Deci la zona de IT ne uităm. Am avut sancțiuni pe IT, marcaje rutiere, achiziții de medicamente. Foarte posibil să mai vedem suspiciuni pe zonele acestea. În general, 80% din investigațiile deschise duc la ceva – fie amendă, fie angajamente luate de companii.

Rep: Sunt sectoare de piață unde vedeți forme de concentrare? De exemplu piața telecomunicațiilor?

Bogdan Chirițoiu: În general suntem mulțumiți de concurența din piețe. Nu vedem prea multe sectoare unde vedem concentrare. Ne uităm însă la materialele de construcții, știm că sunt plângeri în această perioadă privind prețul. Avem o investigație din nou pe piața cimentului, unde avem trei companii producătoare mari și late – aici privatizarea nu a fost foarte inteligent gândită.

Ne uităm la zonele în care statul intervine prin reglementări – profesiile liberale, care nu e o piață foarte concurențială. Aici vedem o concentrare prea mare, sau restricții în piață.

În telecomunicații nu, până acum eram mulțumiți de piață. Unul dintre actori vrea să iasă din piață, dar nu poți să îl ții cu forța. Pe de altă parte, vrem companii puternice, care să poată face investiții în rețeaua 5G. Trebuie să avem grijă ca nici investițiile să nu fie exagerate. Eu aș vrea să permitem companiilor să își împartă investițiile

Rep: În ce sens?

Bogdan Chirițoiu: Să pună la comun infrastructura, să partajeze rețeaua. În loc ca fiecare să își construiască propria lui rețea, ceea ce ar fi foarte scump, cred că e rațional să îi lăsăm să își partajeze rețelele. Și atunci efortul investițional al fiecărei companii va fi ceva mai mic, pentru că orice efort investițional se duce în prețuri.

Rep: Proiectul legii 5G: există preocuparea unor producători că va duce la o eventuală lipsă de competiție prin excluderea Huawei. Vedeți riscuri din punct de vedere al concurenței?

Bogdan Chirițoiu: Categoric că există, dar concurența nu e singurul obiectiv de interes public. Există și alte preocupări legitimie, printre care și siguranța. Am discutat-o, am avut multe întâlniri cu Huawei, care e din China. Și i-am întrebat dacă guvernul chinez ia o decizie similară, voi o să țipați, o să protesteze mediul de afaceri din China? Mediul de afaceri va trebui să se conformeze.

Pot fi situații când alte obiective de politică publică fac necesară o astfel de reducere. Dacă statul român crede că un anumit actor e un risc de securitate, sau dacă avem acorduri cu aliați care consideră că un anumit actor dintr-un stat e un risc și cer României să îi sprijini, ne adaptăm. Alianțele vin cu anumite obligații.

Rep: Ce soluții propuneți?

Bogdan Chirițoiu: Am atras atenția să încercăm să nu avem o concurență prea restrânsă, asta ne-au spus și operatorii telecom. Trebue să fim atenți când lansăm 5G – opinia noastră a fost să nu ne grăbim cu licitația. Fiecare guvern își dorea să lanseze licitație.

În primul rând trebuie să știm ce companii sunt interesate în 5G.

Apoi trebuie să vedem furnizorii de echipamente – dacă scoatem Huawei, să ne interesăm ce putem pune în loc? Că avem Samsung, Nokia, Ericsson, că avem suficienți care să fie siguri din punct de vedere al securității, dar care să aibă și o calitate bună și să am și concurență ca să nu avem prețuri exagerate.

Trei: ne trebuie codul telecomunicațiilor, ca să facem mai ușoare investițiile. Se pare că numărul de antene e mult mai mare la rețeaua 5G, ceea ce înseamnă mai multe autorizații de construcție. Dacă rămânem la faptul că o primărie dă mai ușor, alta dă mai greu, riscăm să avem probleme. Eu cred că e mai bună soluția care se discută pentru investițiile în offshore – varianta pe care s-a mers e să se dea autorizarea de către minister, nu poți să riști ca o primărie să dea autorizație, alta nu. Deci ar trebui standardizat procesul acesta de autorizare. Cred că așa ceva e indicat și pentru rețeaua 5G, industria și-ar dori asta. Asta încearcă să facă codul telecomunicațiilor, care dă reguli și pentru partajarea rețelelor, ca să reducem impactul investițional. Deci până nu le avem pe toate acestea…

Rep: Deci nu vedeți licitația 5G anul acesta?

Bogdan Chirițoiu: Dacă avem toate aceste elemente, dacă vedem ce operatori participă, ne lămurim ce echipamente putem folosi, avem și condiții pentru desfășurarea investițiilor – cel mai devreme la finalul acestui an.

Rep: O altă chestiune legată de politica statului e programul de investiții al Ungariei în Transilvania. MAE a exprimat public dezacordul. Din punctul de vedere al Consiliului Concurenței aveți semne de întrebare?

Bogdan Chirițoiu: Pe partea de discriminare nu ne-am uitat. Eu admit că situația e stranie, nu știu alte situații. Când vorbim de reguli de ajutor de stat, toată lumea presupune că ajutorul îl dă acel stat. Nu știu o situație similară în UE. Încercăm să adaptăm regulile de ajutor de stat la situația aceasta neobișnuită. Ceea ce am spus noi Ministerului de Externe e că, indiferent din ce sursă vine ajutorul de stat, el trebuie să se supună regulilor, legislației care e europeană, nu e națională. Ca atare, trebuie să le și cunoaștem, ca să putem să ne asigurăm că nu sunt ajutoare excesive care distorsionează piața. Am transmis că ele trebuie raportate și înregistrate în baza de date a ajutorului de stat – avem o bază de date în acest sens. Trebuie să ne asigurăm că o companie nu primește prea multe ajutoare de stat – poate că fie ajutor în parte respectă regulile, dar dacă le adunăm vedme că sumele sunt excesive, depășeșsc ceea ce permite legea.

Rep: Care sunt pașii următori, ați transmis Ministerului de Externe această observație…

Bogdan Chirițoiu: Și Fundației (Fundația Pro Economica, ce gestionează bugetul acordat de guvernul Ungariei – n.red.) și așteptăm ca ei să ne răspundă, să ne dea lista de beneficiari și sumele acordate. Noi asta cerem – transparență, pentru a ne asigura că se respectă regulile. Că e bine sau nu ca statul maghiar să acorde ajutoare, e o discuție între ministerele de Externe.

Rep: Și dacă nu veți primi aceste informații, ce se întâmplă?

Bogdan Chirițoiu: Putem să impunem sancțiuni dacă nu primim datele, dar sunt convins că nu vom ajunge acolo, nu s-a întâmplat niciodată să nu primim datele.

Rep: Vizați un nou mandat la Consiliul Concurenței? Senatorul Zamfir v-a acuzat că vreți să fiți veșnic în funcție.

Bogdan Chirițoiu: Avem două locuri vacante, mandatul meu de președinte e expirat – e prelungit, și un loc liber de vicepreședinte în urma decesului. E sănătos să numim cât mai repede, să umplem aceste poziții, să nu se stea în interimate. Și avem și decizia CCR din ianuarie, care spune că nu e ok să ai interimate lungi, prelungiri de mandate. Cu atât mai mult cred că e bine ca procedura de completare a plenului să fie finalizată cât mai repede.

Prin ordonanța din aprilie am creat normele pentru aplicarea legislației europene privind comerțul online, în același timp am adus completări mecanismului de funcționare a Consiliului Concurenței. Anul trecut, bănuiesc că dintr-o omisiune, au eliminat durata mandatelor, ca la Consiliul Legislativ. Am revenit la o limită a mandantelor.

Nu are legătură ordonanța de acum cu procedura de completare a Consiliului, care e începută de anul trecut.

Rep: Rămâne întrebare: de ce vreți un nou mandat?

Bogdan Chirițoiu: Eu aș vrea să primesc un nou mandat, dar nu eu decid, nu pot să îi oblig pe ceilalți să mă numească. E o procedură care implică și Parlamentul, deci domnul senator (Daniel Zamfir – n. red.) va avea posibilitatea să își exprime votul. De ce mi-aș dori un nou mandat, dacă decidenții vor fi de acord cu acest lucru?

Sunt două lucruri de făcut pe termen scurt. Primul – să consolidăm legislația. În ultimii trei ani au fost atacuri puternice împotriva Consiliului…

Rep: Dar ele au picat de fiecare dată, mecanismul de checks and balances a funcționat

Bogdan Chirițoiu: O dată a oprit CCR, o dată președintele. Dar proiectele de lege sunt încă în parlament. Deci am vrea să ne asigurăm că dispar. Afectau mecanismele de funcționare, o intruziune nocivă în funcționarea instituției. Trebuie să ne asigurăm că proiectele nocive sunt scoase din circuitul parlamentar, decizional.

Avem de transpus o directivă europeană care vrea să modernizeze mijloacele de intervenție, să ținem pasul cu tehnologia, că foarte multe lucruri se întâmplă digital. Trebuie să avem mijloacele legale pentru a face și inspecțiile electronice, să ne putem și pe alte mijloace de stocare a informației. Nu sunt mijloace revoluționare, doar o adaptare a cadrului legal.

E și o anumită schimbare de abordare, care vine și de la Bruxelles, și aș vrea să o preluăm: până acum noi ne uitam la companiile foarte mari să nu abuzeze de companiile foarte mici, dar nu ne uitam la zona intermediară, companii care nu sunt dominante de peste 40% cotă de piață, dar au 20% din piață. Zona asta ne scăpa până acum. Acum ne vin reguli pe comerțul online pe zona asta, s-a creat mecanismul de aplicare. De asemenea, avem o directivă pe partea de lanț alimentar, care vizează relația între producătorii mici și marile lanțuri de magazine. Noi vom asigura aplicarea legii în ambele cazuri.

Foto și video: InquamPhotos (Octav Ganea & George Călin)


Citeste articolul pe G4Media