Abonare la google news

Suedia: Ce este azi și cum ar fi fost, dacă era cum se credea?

Oare cum ar fi arătat această pandemie în cazul în care ea nu ar fi pornit din China, adică din țara care a avut ideea închiderii propriilor cetățeni în case pe termen foarte lung? Oare am mai fi avut carantine forțate în Europa și în lume? Cam greu de spus. Sigur, în cazul Chinei strategia a funcționat. Dar un sistem ca în China este oare soluția pentru viitorul planetei?

Există întotdeauna o diferență foarte mare între ceea ce se spune, ceea ce se crede și ceea ce este. Iar principiul asta se aplică în aproape toate domeniile imaginabile, cu atât mai mult în cele care suscită un interes major și emoții uriașe, în care sunt implicate figuri posibil competente, dar sigur foarte cunoscute și care țin la imaginea proprie.

Pandemia e, din păcate, încă departe de final. Iar până acum ceea ce s-a văzut este că puține au fost țările care au îndrăznit să aibă încredere în experții proprii. Marea majoritate a statelor s-au mulțumit să își copieze vecinii sau frații mai mari, în speranța că aceștia au o varianta câștigătoare care nu va veni cu vreun preț politic.

Vorbind despre Suedia, lucrurile sunt mai nuanțate decât se vede de la distanță. Simplificând la maxim, succesul sau insuccesul strategiei sale ar putea fi date de relația dintre “ce este” și “ce credeam noi că e”. Dintre “ce avem” și “ce am fi avut dacă făceam altfel”.

Să o luăm cronologic.

Momentul unu:

În primăvară, Suedia și Anglia au fost țările care au declarat inițial că lockdown-ul nu folosește la nimic și că singura cale de a scăpa de o pandemie este imunizarea printr-o metodă sau alta. Exact atunci experții englezi au calculat că asta ar duce la sute de mii de morți. Anglia a ales imediat să nu își asume acest risc și a instituit carantinarea obligatorie. Suedia nu. Autoritățile de la Stockholm au spus că sunt convinse că nu reducerea libertății este soluția și că există alte metode pentru a frâna extinderea pandemiei. Dacă universitarii englezi ar fi avut atunci dreptate complet, astăzi numărul victimelor Covid în Suedia ar fi fost de 20 – 30 de ori mai mare decât este în realitate. Iar Anglia nu ar fi depășit-o detașat la acest capitol.

Momentul doi:

Tot în primăvară. Numărul deceselor pe motiv de Covid în Suedia crește extrem de puternic, raportat la numărul populației. Țara are mult mai mulți decedați de Covid decât vecinii săi. De ce? Răspunsul, dacă există, e poate legat de sistemele de sănătate, de disciplina populației, de densitatea ei… însă ține foarte mult și de ceea ce se credea la Stockholm că se întâmplă în regiuni… și ceea ce se petrecea cu adevărat acolo.

Practic, guvernul și Autoritatea pentru Sănătate Publică au fost atunci de-a dreptul șocați să afle cum stăteau lucrurile într-o bună parte din căminele de bătrâni. Care cămine de bătrâni erau, cert, confortabile, însă total nepregătite pentru orice situație de criză. Personalul era puțin, nu neapărat foarte calificat, iar cheltuielile pe care proprietarii lor erau gata să le facă nu aveau prea multe zerouri. Totul era machiat într-o fațadă frumoasă și în discursuri optimiste. Asta a condus atunci chiar la greve din partea angajaților cărora se ajunsese să li se spună că nu are niciun rost să se protejeze cu mască sau vizieră atunci când intră la bătrâni. Iar de teamă că instituțiile de sănătate ar putea să fie suprasolicitate mulți bătrâni nici nu mai erau duși acolo, ci erau ținuți în cămine cu măști de oxigen.

În felul asta ajungem la momentul trei.

Este cel de acum în care care se vorbește despre spitalele din Suedia și despre un presupus strigăt de ajutor pe care țara l-ar fi trimis către vecini.

Spitalele suedeze sunt moderne, curate și bine dotate. Oricine le vizitează este impresionat de standarde. Ceea ce nu se vede este faptul că acum câțiva ani ele au fost reorganizate pe criterii pur economice. Adică a fost redus drastic numărul personalului și al paturilor. Cum pandemii Suedia nu mai avusese de o sută de ani, iar războaie de aproape două secole și jumătate, aceasta a fost văzută atunci ca o măsură logică. Chiar înainte de izbucnirea pandemiei explodase un scandal legat de câteva sute de angajați ai celui mai mare spital din Stockholm care urmau să fie disponibilizați. La ora actuală, situația paradoxală este că sănătatea are bani în Suedia, dar nu are suficienți angajați, o parte dintre aceștia, așa puțini cum erau, dându-și acum demisia pe motiv de extenuare.

Se poate deci spune probabil că o parte din problemele de mai sus puteau fi evitate dacă autoritățile comunicau mai bine unele cu altele și dacă anumitor structuri publice sau private le-ar fi păsat mai puțin de imagine și mai mult de ceea ce fac cu adevărat. Dacă ar fi existat cineva care să gândească pe termen lung și să oprească restructurarea economică a sistemului de sănătate.

Însă astăzi o bună parte din suedezi par sătui să tot citească articole și comentarii care pornind de la o declarație ajung să tragă concluzii fără drept de apel. Mai ales când ele vin din țări care au avut ca unică strategie închiderea oamenilor în case.

Sunt multe întrebări care se pun și aici, iar societatea este destul de polarizată. Dar există lucruri care apar rar în presa străină. Ca de pildă acela că Suedia a avut în ultimele șase luni semnificativ mai puține victime Covid decât multe țări europene, asta în condițiile în care măștile sunt foarte rare, iar oamenii duc, comparativ cu alte țări, o viață aproape normală. Că școlile generale, dacă s-au închis, această hotărâre a fost luată doar la nivel local și doar pe termen limitat pentru că se consideră că un copil de până în 16 ani nu este capabil să își asume pe deplin responsabilitatea propriei educații.

Este adevărat că autoritățile sunt acum îngrijorate și că au impus recent reguli ceva mai stricte. Este posibil să vină și altele care să ajute spitalele să facă față numărului mare de bolnavi. Însă știrea despre apelul disperat către vecini poate fi calificată în cel mai blând caz drept o exagerare. Cel puțin deocamdată Suedia nu a cerut așa ceva. A spus doar că, dat fiind gradul de ocupare de 99% al paturilor de la terapie intensivă din Stockholm, ia în calcul posibilitatea ca, la un moment dat, țara să le ceară ajutor vecinilor în baza unor acorduri pe care statele scandinave le au de mulți ani. Este ceea ce s-a întâmplat de altfel în primăvară în Franța când un număr destul de mare de pacienți au ajuns să fie tratați în Germania. Însă tot Suedia a adăugat că acum lucrul acesta nu e de actualitate întrucât pacienții sunt transportați cu elicoptere sau ambulanțe în orașe suedeze unde există încă locuri libere și, mai ales, personal.

Iar o dovadă a faptului că o parte importantă din suedezi încă au încredere în strategia țării lor este licitația care are loc până pe 20 decembrie pentru petrecerea a 5 minute de Crăciun împreună cu Anders Tegnell, arhitectul abordării suedeze, și familia sa. Ideea le-a aparținut celor trei fiice ale sale. Cel care va plăti cea mai mare sumă va putea intra în direct prin zoom cu familia Tegnell în seara de Ajun. Banii strânși vor merge direct către oamenii care au nevoie de îngrijiri medicale.

Sursa: RFI