20 mai 1:49 PM

Abonare la google news

Radiografia unui dezastru: Valea Jiului. Soluții de dezvoltare

O arată chiar strategia privind tranziția de la cărbune a Văii Jiului, un document care face parte dintr-o serie de studii și analize realizate de compania de consultanță PwC pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cu scopul de a radiografia situația actuală, direcțiile de acțiune și sursele de finanțare.

Este o schimbare care va putea fi finanțată cu bani europeni și care, ca atare, trebuie să respecte rigorile europene. De altfel, proiectul Valea Jiului se află alături de alte trei regiuni europene, respectiv Ruhr din Germania, Silesia din Polonia și Asturias din Spania.

Dar, citirea documentelor strategiei Valea Jiului oferă informații, cifre și în ansamblu un peisaj economic și social care îngrijorează și, chiar, emoționează. Este imaginea unei regiuni rămasă, din multe puncte de vedere, în afara timpului.

Câteva date

La începutul anilor 90, Valea Jiului avea 140.000 de locuitori, din care 45.000 erau angajați în 15 unități miniere care produceau 22 milioane de tone de cărbune anual. În acest moment, mai sunt deschise patru mine, dar și acestea vor trebui închise în următorii ani, iar 40.000 de locuri de muncă din acest domeniu au fost desființate.

În aproape două decenii, între anii 1997 și 2019, populația zonei a scăzut de la 170.000 la 133.000 de locuitori. De asemenea, în Valea Jiului, sunt 73.500 de persoane apte de lucru care nu sunt angajate, dintr-un total de 98.500 de locuitori cu vârste între 15 și 65 de ani.

În regiune, majoritatea locuitorilor au vârste de peste 45 de ani, iar în total, sunt 25.000 de angajați, din care mai mult de 40%, peste media națională, sunt în sectorul public.

Infrastructura rutieră este veche, multe drumuri nu sunt modernizate, unele nu sunt asfaltate, ceea ce face ca accesul în zonă să aibă loc cu dificultate. De exemplu, drumurile care ar trebui să facă legătura cu zonele cu potențial turistic sunt fie în stare avansată de degradare, fie impracticabile.

Trenurile circulă pe șine din secolul XIX

Căile de transport feroviar sunt învechite, date în folosință în secolul al XIX-lea, în anii 1880, și modernizate cu mulți ani în urmă. Trenurile circulă cu viteză redusă, astfel că o călătorie până la București, 366 kilometri, durează cel puțin șase ore, iar până la Cluj-Napoca (255 kilometri) tot atât.

Rețelele de energie, de transport și distribuție, sunt cele instalate în perioada de dinainte de anul 1989, iar capacitatea la care au fost proiectate limitează potențialul de dezvoltare al zonei.

Rețeaua de termoficare nu mai există în niciun oraș din Valea Jiului, încălzirea populației făcându-se descentralizat pe baza centralelor individuale și a sobelor pe gaz, lemn sau cărbune. Fiecare gospodărie are propria sursă de încălzire. De remarcat că orașele din regiune au realizat o serie de programe de reabilitare termică a locuințelor.

În schimb, furnizorii de telecomunicații, televiziune și internet sunt prezenți în toată regiunea. Este de remarcat că municipiul Petroșani a fost selectat într-un program cu finanțare europeană prin care principalele spații publice și trei instituții, spitalul, biblioteca și sala de marmură, beneficiază de WIFI gratuit.

În acest moment, în zonă, nu se utilizează automobile electrice, dar există un proiect ambițios de achiziționare a 26 de autobuze electrice, modernizarea sau construirea a 112 stații de transport, care vor crea o linie verde între cele șase orașe din Valea Jiului.

Aceasta este, în termeni generali, situația la zi. Evident, strategia conține și o serie de măsuri de dezvoltare a regiunii, un plan de acțiune și sursele de finanțare. Mai rămâne doar ca proiectele să înceapă să fie aplicate. Dar, despre posibile soluții de dezvoltare a Văii Jiului puteți afla în emisiunea Esențial de marți, 25 mai.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

Citeste articolul pe RFI