Abonare la google news

Plătim scump că nu colectăm selectiv. Penalităţi de 30.000 de lei pentru o comună din România

La Râmnicu Vâlcea se derulează în aceste zile o acţiune menită să aducă la aceeaşi masă toţi factorii implicaţi în colectarea selectivă: de la administraţie publică locală, la societate civilă, instituţii publice, mediu de afaceri, asociaţii de proprietari etc. 

 

Evenimentul care a debutat marţi dimineaţa, 3 august, cu un focus-grup, va continua şi miercuri cu un training, ambele organizate de Asociaţia CSR – Nest care are în derulare încă de anul trecut un proiect pe această temă: „Azi pentru mâine, în comunitate”. Un proiect implementat în nouă judeţe, printre care şi Vâlcea, unde a fost pus în practică cu ajutorul unei asociaţii locale: ProXpert.  

 

În cadrul focus-grupului s-au dezbătut în primul rând problemele întâmpinate în cadrul acţiunii de colectare selectivă a deşeurilor municipale şi s-au menţionat câteva soluţii la aceste probleme. 

 

De la mentalitate, la lipsa de implicare, informare şi educare, de la inexistenţa unor centre de prelucrare / reciclare a deşeurilor municipale sau a insulelor / centrelor de depozitare selectivă, de la legislaţia lacunară, la modul în care alegem să ne pierdem în fondul problemei în loc să căutăm soluţii, şi până la taxele piperate pentru colectarea diverselor tipuri de deşeuri, de la îngroparea sau arderea deşeurilor municipale, ca soluţie pentru a ascunde problema, până la camerele de luat vederi instalate în punctele cheie ce ar putea rezolva parţial – toate acestea au fost dezbătute în cadrul întâlnirii de marţi. 

 

Au fost expuse şi propuneri de proiecte, despre cum problema poate fi rezolvată parţial, măcar pe termen lung. 

 

11 tone de deşeuri municipale îngropate în Fârtăţeşti – Vâlcea Foto colaj

Ţara sufocată de gunoaie, îngropate sau arse

 

Puţini români conştientizează, spre exemplu, că în lipsa unei colectări selective (separate) a gunoiului menajer, anual plătim o taxă de mediu, pe cap de locuitor, care nu este deloc de neglijat. 

 

Într-o comună precum Păuşeşti – Măglaşi, din Vâlcea, spre exemplu, localitate aflată în apropierea municipiului Râmnicu Vâlcea, cu o comunitate de aproximativ 4.000 de suflete (potrivit datelor INSEE din 2018), administraţia publică locală plăteşte penalitate 30.000 de lei/anual pentru nereciclare selectivă. 

 

„Poate dacă oamenii ar şti cât plătesc pentru că nu colectează selectiv, s-ar schimba şi mentalitatea în această privinţă”, au fost de părere participanţii la focus-grupul din Râmnicu Vâlcea.  

 

 Practic, pentru fiecare kilogram de deşeuri care nu sunt colectate corect se plăteşte o penalitate de 2 lei – bani care ajung la Fondul de Mediu. La o primă vedere, pare puţin, dar România produce anual până în 300 kg de deşeuri municipale / cap de locuitor, după cum reiese din raportările de la finele anului trecut. 

 

 

Deşeuri aruncate pe câmp în Fârtăţeşti – Vâlcea, Foto Asociaţia Kogayon

De la problemă la resursă, de la reciclare de 5% la 80%

 

Dincolo de problemă / probleme şi cauzele ei / lor, românii refuză să vadă soluţiile: colectarea selectivă fiind printre cele mai importante. 

La Vâlcea s-a discutat despre faptul că deşeurile trebuie să fie curate, reciclabilul separat de gunoiul menajer, informarea şi educarea trebuie să se facă de la cele mai fragede vârste, necesitatea cât mai multor puncte de colectare selectivă puse la dispoziţie de către administraţiile publice locale, dar şi o legislaţie mai clară şi unitară, în locul sacilor de gunoaie să existe eco-insulele pentru depozitarea selectivă, să se pună accent pe responsabilizarea tuturor factorilor implicaţi în proces, dar şi reînfiinţarea centrelor de colectare / reciclare la fel ca în alte vremuri, printre altele.

 

De asemenea, oamenii trebuie să înţeleagă că problema de mediu se poate transforma într-o resursă, pentru că se poate modifica modul în care producem şi consumăm, în aşa fel încât să avem din ce în ce mai puţine deşeuri.

 

Şi producem mai puţine deşeuri doar dacă înţelegem cum putem colecta separat toate gunoaiele produse în gospodărie. „Când aruncăm scutece, împreună cu hârtie, plastic, mâncare etc. – ceea ce numim noi deşeuri municipale, doar 5 – 6% din acestea se mai pot recicla. Dar dacă vom colecta corect, se pot recicla până la 70 – 80% din deşeuri. Chiar şi deşeurile care ajung împreună la groapa de gunoi, pot fi sortate, dacă sunt curate”, a menţionat Florina Stan de la CSR Nest. 

Ea a amintit că la nivel global se reciclează doar 9% din PET-uri, dar şi că sticla şi aluminiu, spre exemplu, sunt singurele care se pot recicla până la 99%. 

 

De asemenea, interesant de remarcat este faptul că o parte din deşeuri ar putea fi incinerate. Energia poate fi utilizată pentru producţia de căldură sau electricitate, şi astfel s-ar putea contribui inclusiv la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În România, acest combustibil este folosit în fabricile de ciment, spre exemplu. 

 

Incendiu la groapa de gunoi Măldăreşti – Vâlcea Foto Adevărul


Vâlcenii, sfătuiţi se sesizeze Garda de Mediu

 

Printre problemele semnalate la Vâlcea s-a numărat şi cea legată de operatorul de salubritate din Râmnicu Vâlcea care colectează la grămadă deşeurile, chiar şi în situaţiile în care au fost colectate selectiv. Reprezentanţii CSR Nest au atras atenţia însă că acest lucru reprezintă o infracţiune: „Dacă se întâmplă aşa, faceţi poze, filmuleţe şi trimiteţi-le Gărzii Naţionale de Mediu pe gnm.ro. Această instituţie trebuie musai anunţată!”

 

De asemenea, unul dintre participanţii la focus-grup a atras atenţia asupra unei probleme care va exploda în viitor – imposibilitatea reciclării polistirenului folosit ca material izolant: „Anual, 3 milioane de mc de polistiren sunt puse pe piaţă. Au ca durată de viaţă 20 de ani, dar ce se va întâmpla după acest interval, având în vedere că nu se poate recicla decât polistirenul curat, fără urme de materiale de construcţie! În câţiva ani acest lucru se va adăuga problemelor existente deja!”

 

În China, din această cauză, s-a renunţat la fabricarea de polistiren ca material termoizolant în favoarea altor materiale reciclabile.

 

 

„Legile se bat cap în cap”

 

Legea lacunară a fost o altă problemă intens dezbătută. 

„Toată lumea vorbeşte despre lege, dar noi încă nu ştim unde şi ce să căutăm. Legislaţia românească de-a lungul timpului nu a fost corelată, lasă loc de interpretări. Vorbim despre legi, spre exemplu, din domeniul deşeurilor, care nu sunt armonizate. Şi atunci multă lume nu ştie că sunt mai multe acte normative care reglementează acelaşi lucru. Sau sunt legi care se bat cap în cap, precum Legea 211 a gestionării deşeurilor, care vorbeşte despre colectarea pe patru fracţii, în timp ce altă lege spune „măcar pe două fracţii”. Nimeni nu mai ştie ce este obligatoriu şi ce este la latitudinea fiecăruia. Cumva acest „dacă nu poţi” este interpretabil”, au mai menţionat reprezentanţii CSR Nest.

 

„Practic învăţăm lumea ce să facă pornind de la discuţii libere cu toţi factorii implicaţi la masă, de pe piaţa locală, ca să vedem care sunt problemele cu care se confruntă fiecare, dar şi care sunt soluţiile sau ideile cu care vine fiecare. O soluţie care poate fi bună pentru unii, nu este la fel pentru alţii, se poate implementa sau nu. Trebuie văzut ce îşi asumă fiecare să facă. Pentru nu poţi să arunci responsabilitatea doar în sarcina unuia: fie el administraţie publică, operator de salubrizare sau societate civilă”, au precizat la finalul focus-grupului Florina Stan şi Lavinia Anton din partea CSR Nest.

 

Ca o particularitate, la Vâlcea au remarcat faptul că participanţii cunoşteau foarte bine problema, dar şi că încă din prima zi s-a venit cu propuneri de proiecte. 

„Ne-am notat o serie de idei, încercăm pe marginea lor, a experienţei celor prezenţi şi a dorinţelor lor, să mergem mai departe, să gândim şi să punem pe hârtie proiecte sau măcar schiţe de proiecte de educaţie. Spre exemplu, la Vâlcea, încă din prima zi, de focus grup, s-au desprins deja două idei de proiecte. Ceea ce este o noutate în proiectul nostru”, au recunoscut organizatorii. 

Unul dintre aceste proiecte vizează posibilitatea educării în ceea ce priveşte colectarea selectivă încă de la grădiniţă, urmată de formarea unor clustere în care să fie implicate mai multe instituţii şi de competiţii între acestea.

 

Vă mai recomandăm şi: 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Citeste articolul pe Adevarul