Abonare la google news

Parlamentul European, noi presiuni pentru aplicarea condiționalității privind statul de drept

Parlamentul European va discuta în această săptămână, în sesiunea plenară care începe luni la Strasbourg, despre cum sunt aplicate regulile adoptate în 2020 care condiționează acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept și a valorilor UE în statele membre, grupurile politice acuzând o întîrziere din partea Comisiei Europene pentru aplicarea acestora.

Este vorba despre legislația adoptată la sfârșitul lui 2020 a condiționat accesarea fondurilor UE de respectarea statului de drept și care stabilește că în cazul în care Comisia constată că o țară încălcă regulile și interesele financiare ale UE sunt amenințate, aceasta poate propune ca plățile de la bugetul UE către acel stat membru să fie înghețate sau tăiate.

Regulamentul este în vigoare de la 1 ianuarie, dar Comisia Europeană nu a luat nicio decizie privind suspendarea unor fonduri, deși Parlamentul European a indicat cel puțin douaă state membre, Ungaria și Polonia, despre care susține că încălcă norme ale statului de drept.

Grupul politic cel mai vocal pe acest subiect și care a inițiat demersul pentru o acțiune în justiție împotriva Comisiei Europene pentru „inacțiune” este Renew Europe.

Însă și celelalte grupuri politice susțin aplicarea de urgență a Regulamentului care leagă acordarea fondurilor europene de resprectarea statului de drept.

„Când vorbim de încălcări ale statului de drept, este vorba de un subiect foarte serios. Suntem conștienți de faptul că trebuie să fim foarte scrupuloși cu aceste evaluări. Dar rigoarea și meticulozitatea nu pot amâna la nesfârșit aplicarea regulamentului”, a declarat Eider Gardiazabal, grupul S&D, la ultima reuniune pe această temă a a comisiilor pentru buget și control bugetar, de la sfârșitul lunii mai.

Europarlamentarul Terry Reintke (grupul Verzii/ALE) a afirmat că, în ceea ce privește Regulamentul, Comisia trebuie să acționeze „decisiv” pentru a preveni „deteriorarea” statului de drept în țările din UE.

„Avem încredere absolută în capacitatea Comisiei de a monitoriza, identifica și evalua cazurile. Aveți unii dintre cei mai pregătiți avocați din Europa, aveți cei mai buni funcționari publici care să protejeze bugetul UE și statul de drept. (…) Dar impresia lăsată este, și vorbesc în numele a milioane de cetățeni UE, că vă lipsește un anumit sentiment al urgenței. Pare că stați într-o casă în flăcări și spuneți: Înainte să chemăm pompierii, vom publica mai întâi un ghid despre cum pot să stingă focul.”, a declarat Terry Reintke.

Terry Reintke face referire la motivul invocat de Comisia Europeană pentru faptul că nu a luat până acum nicio decizie pe baza Regulamentului de condiționalitate, și anume elaborarea unui ghid care să explice cum se va aplica acest mecanism.

Gert Jan Koopman, director general în departamentul bugetar al Comisiei Europene, a explicat, la reuniunea comisiilor de buget și control bugetar, de unde vine și reținerea în luarea unor decizii în acest moment.

Koopman a spus că evaluările Comisiei privind statul de drept în statele UE reprezintă un subiect sensibil.

„Deciziile luate vor fi supuse unui control juridic al Curții [Europene] de Justiție. (..) Trebuie să pornim cu dreptul. Nu ne permitem să facem greșeli și să propunem cazuri care să fie anulate apoi de Curte. Ar fi un dezastru”, a spus Koopman.

Comisia ar urma să discute cu Parlamentul despre cum va arăta ghidul de aplicare a regulamentului care condiționează alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept în cursul acestie luni, iar un vot ar putea fi dat în sesiunea din iulie.

Într-o rezoluție adoptată în martie 2021, Parlamentul European a stabilit data de 1 iunie ca termen limită pentru adoptarea ghidului promis de Comisia Europeană.

Nemulțumirile s-au înmulțit și mai mulți reprezentanți ai Parlamentului European spun că este prea târziu, Comisia nu și-a îndeplinit rolul de a proteja bugetul Uniunii și vor o acțiune în justiție.

Subiectul va fi dezbătut miercuri după-amiază în plenul Parlamentului European.

Context

Ungaria și Polonia au înaintat cereri la Curtea Europeană de Justiție prin care cer anularea regulamentului care condiționează alocarea fondurilor de respectarea statului de drept.

Ambele state invocă, în principal, că nu ar exista un temei juridic valid al regulamentului.

În plângerea depusă, Polonia susține, de exemplu, că mecanismul creat nu îndeplinește condițiile unui mecanism de condiționalitate și, prin urmare, „este un mecanism de sancționare a statelor membre pentru nerespectarea obligațiilor care le revin în temeiul tratatelor”.

sursa foto: Comisia Europeană


Citeste articolul pe G4Media