26 mai 2:00 PM

Abonare la google news

Ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat că România va avea 4 miliarde de euro din PNRR pentru educație

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat miercuri că România va avea pentru educaţie 4 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dintre aceştia peste 3,6 miliarde de euro pentru „România Educată”.

„Avem şi o serie de oportunităţi – finalizarea proiectului de viziune România Educată. Va trebui să începem foarte rapid consultările pentru operaţionalizarea măsurilor asupra cărora vom cădea de acord în scurt timp atunci când vom avea dezbateri finale pe proiectul România Educată. Va trebui să avem resurse. Din fericire, alături de bugetul naţional, (…) avem şi această oportunitate a PNRR care trebuie să se constituie într-un suport financiar care să facă diferenţa, care să genereze acea ruptură de ritm din perspectiva schimbărilor pe care le considerăm atât de necesare fiecare dintre noi şi despre care vorbim. (…) Apreciez foarte mult că a existat înţelegere să creştem alocarea de la 1 miliard de euro din total PNRR la ceea ce avem acum şi când spun acum înseamnă acum în aceste minute, ore, zile, pe masa negocierilor cu Comisia Europeană 4 miliarde de euro. De la unu la patru miliarde de euro. Dintre care pot deja să îmi asum această afirmaţie – cele 3,6 miliarde vor rămâne sub tutela România Educată”, a afirmat ministrul.

O sumă importantă din PNRR, alocată învățământului superior

Potrivit ministrului Educaţiei, o componentă importantă din această sumă este destinată învăţământului superior.

„Va trebui să vedem împreună cum reuşim să utilizăm mai eficient aceste resurse care, spre exemplu, trebuie să susţină universităţile în a susţine studenţii pentru pregătirea în vederea meseriilor emergente. Trebuie să susţină universităţile pentru partea aceasta, acest concept de digitalizare, dar care în practică se pune mult mai greu decât poate părea la prima vedere”, a mai susţinut Sorin Cîmpeanu în deschiderea Conferinţei Naţionale „Învăţământul superior din România, competitiv în noul Spaţiu European al Educaţiei” organizată de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România în parteneriat cu Consiliul Naţional al Rectorilor şi sub egida proiectului „România Educată”.

Consilierul prezidenţial Ligia Deca a spus că discuţiile la documentul „România Educată” se află într-un stadiu foarte avansat, iar în această vară va avea loc o „dezbatere politică şi socială finală”.

„Discuţiile care se află într-un stadiu foarte avansat înspre finalizare vizavi de documentul România Educată, care în această vară se va regăsi într-o perioadă de dezbatere politică şi socială finală, în aşa fel încât din toamnă el să reprezinte o bază pentru reforme atât legislative, cât şi pentru sprijin concret financiar atât din surse europene, cât şi din surse naţionale. (…) Este remarcabil faptul că România reuşeşte nu doar să preia din priorităţile europene şi să încerce să le aducă cât mai aproape de nevoile sistemului naţional şi să facă reformele necesare pentru a continua această integrare în familia europeană, dar reuşeşte şi să dea tonul în anumite direcţii”, a susţinut Deca.

Istvan Jakab: „UE va crea un spatiu european al educației”

Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Istvan Jakab, a susţinut că Uniunea Europeană va crea un spaţiu european al educaţiei prin care se doreşte cooperarea între statele membre ale UE pentru a îmbogăţi în continuare calitatea şi incluzivitatea sistemelor naţionale de educaţie şi formare.

El a spus că, potrivit cifrelor din „Monitorul Educaţiei şi Formării 2020”, cheltuielile României pentru educaţie rămân „printre cele mai scăzute” din Uniunea Europeană.

„În 2018, echivalentul a fost în jur de 3,2% din PIB. (…) Un alt aspect în Monitorul Educaţiei şi Formării este faptul că, deşi cererea de competenţe specializate este în creştere, numărul absolvenţilor de studii superioare este scăzut. (…) Potrivit cifrelor Eurostat pentru 2019 25,8% dintre români cu vârste între 30-34 de ani aveau o diplomă universitară. Un număr semnificativ mai scăzut decât media Uniunii Europene, de 40%”, a arătat Istvan Jakab.

Citeste articolul pe BZI