Abonare la google news

Mesajul autorităților? „Să fie transparentizare, primim, dar fără transparentizare”

Oana Marinescu: Mesajul pe care îl transmit autoritățile în această situație, dacă e să fac o analiză serioasă, este să fie transparentizare, primim, dar fără transparentizare. Este o situație de-a dreptul caragielească. În țările democratice există conceptul de guvernare deschisă, în care instituțiile pun la dispoziția publicului date care urmează apoi să fie analizate, procesate.

Sunt date care pot fi folosite în tot soiul de alte proiecte sau pentru studii. Aceste analize și studii sunt puse apoi în serviciul societății. Odată ce ai analize, ai studii, poți să dezvolți diverse soluții și proiecte. Aceste date sunt de interes public nu doar pentru că cetățeanul are dreptul să știe ce se întâmplă pe banii lui, cu viața lui. Dar ele sunt bune și pentru că odată ce sunt analizate și procesate pot fi folosite pentru a îmbunătăți viața cetățeanului. 

România, deși vrea să acceadă în OCDE, care are o direcție foarte clară pe zona de guvernare deschisă, nu își bate capul cu astfel de detalii, după cum vedem. Autoritățile refuză să comunice. Ce s-a împlâmplat este de râs, dacă nu ar fi de plâns, Să ieși tu, ministru de interne și să spui că serviciile nu au fost în stare să își organizeze niște locuri secrete despre care ele au considerat că trebuie să rămână secrete, nu e un mesaj prea bun. Să spui că serviciile secrete și-au divulgat aceste locuri secrete și este pusă în pericol siguranța națională, iarăși transmite un mesaj foarte prost despre serviciile secrete.

Reporter: Nu este singurul care vine cu această poveste că nu e în regulă să publici datele fără anumite avize. A venit și fostul ministrul al sănătății. Și premierul pare să se poziționeze destul de clar. 

OM: Am văzut că există acest mesaj pe care îl preiau. Lucrul ăsta se face și în comunicare. Cine îi alimentează pe acești oameni cu genul acesta de mesaje? Odată ce ajungem la cine îi alimentează din spate, atunci aflăm de fapt cine a fost enervat de faptul că au fost publicate acele date. Putem să mergem mai departe să aflăm ce anume îi sperie la publicarea acelor date pentru că este legitim ca acele date să fie publice. Apoi este declarație domnului Gheorghiță prin care ne-a explicat un proces prin care ei trec aceste date. A explicat că le strâng, fac o procesare a datelor în decurs de 24 de ore, mai fac corecții și abia după aceea prezintă ei o informare publică pe baza datelor și trimit mai departe la alte ministere. În contextul acestor discuții pline de neclaritate și această  declarație sau explicație a domnului Gheorghiță ridică noi semne de întrebare. Ce înseamnă acele corecții? Înseamnă că instituțiile noastre nu sunt în stare să dea niște date corecte? Se poate întâmpla. Eu cât am fost purtător de cuvânt la guvern în 2005 – 2007 m-am trezit cu astfel de situații. Se poate întâmpla, dar ar fi bine să știm, dacă tot a deschis subiectul. 

Citeste si:  Cum pot fi plătite online taxele și impozitele pentru a evita cozile de la ghișeu

Pe de altă parte, dacă această corecție înseamnă că anumite informații sunt scoase și ceea ce este prezentat mai departe este fracturat, este parțial adevărat? Ei trebuie să ne răspundă la întrebări dacă tot se afundă. Cu fiecare lucru pe care îl spun în acest moment, începând cu domnul prim ministru și cu #româniitrebuiesăștie, se afundă într-o mlaștină. Nu este clar de ce e toată această furtună într-un pahar cu apă. De fapt, este normal ca toate acele date să fie deschise. Este normal ce cerem cu toții și cetățenii simt nevoia.

Citeste si:  Brexit-ul a pus punct și programului Erasmus Plus. Ce pot face tinerii care își doresc să studieze în Marea Britanie

Rep: România clar s-a remarcat aici. Înțeleg că nu prea mai există în alte state europene să nu cunoști componența grupului de comunicare strategică din cauza GDPR, Să nu cunoști componența acelui comitet care se ocupă de vaccinare tot din același motiv. Știm două, trei nume. Practic nu știm cine e în spate. De ce această lipsă de transparență de la bun început?

OM: Cadrul legal cu privire la informații publice nu cuprinde avizele pe care instituțiile trebuie să le dea. Dacă sunt informații clasificate, există un cadrul legal pentru informații clasificate. În rest orice informație care se referă la activități care se referă la activități care au fost realizate din banii publici sunt informații publice și trebuie date publicității. Dacă cetățenii le cer, dacă jurnaliștii le cer, cu atât mai mult ele trebuie date publicității.
 

Rep: Și totuși nu au fost date…
OM: Nu au fost date și este un abuz. Nu se poate să gestionezi pandemia printr-un comportament abuziv. Știu că trăim încă sub semnul democrației originale, dar ar trebuie să fim foarte atenți și vigilenți și trebuie să le spunem politicienilor că noi vrem o democrație de tip clasic în care politicienii răspund în fața cetățenilor și nu ne spun că avem nevoie să ne filtreze ei ce informații să dea publicității.

Dacă ajunge cineva din zona politică să îi ceară demisia lui Vlad Voiculescu pe acest motiv putem să considerăm că este de fapt o farsă politică. E o farsă politică extrem de periculoasă. Dacă cineva vrea să scape de Vlad Voiculescu, ceea ce nu e o surpriză, e ok, putem să înțelegem, dar vor fi două victime. O victimă politică va fi Vlad Voiculescu. Dar cealaltă victimă o reprezintă cetățenii României care nu vor avea acces la informații publice de acum încolo. Dacă tu ajungi să mazilești un ministru că a dat publicității informații, atunci înseamnă că acele date nu trebuie să fie date publicității, deci cetățenii trebuie să stea tăcuți și ignoranți la ei acasă.
 

Citeste si:  Sfatul lui Traian Băsescu pentru premierul Cîţu: "Să le arate cine este șeful!"

Rep: Și să respecte restricțiile…
OM: Să respecte restricțiile și mai ales să respecte și să se supună unui narativ oficial. Asta este extrem de periculos. Noi, într-o democrație, avem dreptul să criticăm.

Vă spun ca om de comunicare. În clipa în care am construit o activitatea de comunicare, inclusiv pentru Guvernul României, întotdeauna am avut în minte limitele mele.

Eu am limite în ceea ce pot comunica. Aceste limite vin din dreptul cetățeanului de a ști și de a mă critica. Vă spun că am dat informații publicității în 2005 sau 2006. Am dat publicității contractele de publicitate pe bani publici făcute între 2000 și 2005 și a fost un șoc. Ce ar fi fost să fiu concediată pentru că am dat publicității acele date? Unii ar fi fost fericiți. Dar nu înseamnă că ar fi fost o decizie corectă dintr-o perspectivă democratică. Din perspectivă legală nu încălcasem nicio lege… Este o situație care vorbește foarte mult despre fragilitatea statului de drept în România. 

Citeste articolul pe RFI

 48 total views