vineri 21 ianuarie 4:46 PM

Abonare la google news

MAE rus cere ca NATO să se retragă din România și Bulgaria


Rusia cere, între garanţiile de securitate pe care caută să le obţină de la Occident, și plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, informează Reuters.


Moscova a cerut garanţii că NATO nu se va mai extinde şi că va reveni la graniţele sale din 1997.

”Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care l-ați menționat a fost formulat în mod deliberat foarte clar și nu permite interpretări ambigue. Vorbim despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alte demersuri în vederea revenirii la configurația din 1997 pe teritoriile țărilor care nu erau membre NATO la data respectivă. Printre acestea se numără Bulgaria și România”, se arată în răspunsul scris ale Ministerului rus de Externe la întrebările primite pentru conferința de presă anuală a lui Serghei Lavrov.

Solicitările Federației Ruse:

Propunerile de securitatea cerute de Rusia vor fi discutate din nou cu Statele Unite, vineri, la Geneva, unde secretarul de stat american, Antony Blinken se întâlnește cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

O eventuală retragere a trupelor din România și Bulgaria a fost însă respinsă ferm de președintele Statelor Unite, Joe Biden, care a declarat că nu ia în calcul această variantă, ba mai mult, președintele SUA a transmis că va crește prezența militară în România și Polonia, dacă Rusia atacă Ucraina. 

Întrebat dacă are în vedere retragerea rotației trupelor americane de pe flancul estic al NATO, președintele Biden a transmis pe un ton clar că „nu este loc pentru asta”.

”Nu vom face asta. De fapt, ne vom spori prezența militară în Polonia, România și alte țări dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina. Pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste țări, conform articolul 5. Ele fac parte din NATO”, a precizat președintele SUA. 

Biden a înlăturat altfel ideea că administrația pe care o conduce va retrage trupele din fostele țări membre ale Pactului de la Varșovia, care acum sunt membre ale Alianței, pentru a încheia un acord de reducere a tensiunilor cu Rusia, care a transportat echipament militar și a adunat aproximativ 127.000 de soldați la granița cu Ucraina.

Rusia a făcut publice la sfârșitul anului trecut cererile sale pentru limitarea influenței militare americane în Estul Europei și zona țărilor ex-sovietice, pe care le-a trimis către NATO și SUA și prin care cere, printre altele, ca NATO să nu mai accepte niciun membru nou în cadrul alianței și să nu mai înființeze nicio bază militară ori să amplaseze arme în vreuna dintre fostele țări din fostul Pact de la Varșovia care sunt acum membre ale Alianței.

România a susținut în repetate rânduri că este necesară creşterea prezenţei militare americane pe flancul estic al NATO

De altfel, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat necesitatea întăririi posturii de descurajare şi apărare a NATO în mod coerent şi cuprinzător pe întreg Flancul Estic, inclusiv şi în special la Marea Neagră la reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din statele NATO din data de 7 ianuarie 2022.

Mesajul șefului diplomației de la București a fost, de fapt, o reînnoire a apelului pe care l-a făcut cu prilejul vizitei oficiale din luna noiembrie 2021 la Washington, când a precizat că „prezenţa militară americană în regiune trebuie crescută, nu doar în România”, ca parte a strategiei de securitate în zona Mării Negre.

Sursa: Digi 24

Stiridecluj.ro