luni 24 mai 10:00 AM

Abonare la google news

Liderii europeni au prins gustul puterii sporite în timpul pandemiei și nu și-au făcut planuri pentru a o da înapoi


Sute de mii de oameni au murit în Europa din cauza COVID-19. Și mai mulți au avut de suferit de pe urma efectelor bolii. Dar nu sunt singurele victime ale pandemiei. Și normele democrației cu care erau obișnuiți au fost afectate considerabil de restricțiile din ultimul an, iar experții se tem că unii politicieni însetați de putere n-ar mai fi așa dornici să renunțe la autoritatea lor aproape totală atunci când criza se va termina, arată o analiză CNN. 


Franța stârnește îngrijorare

În Franța, de pildă, Parlamentul a aprobat de curând o lege prin care este prelungită starea de urgență până spre sfârșitul lunii septembrie. Legea îi permite președintelui Emmanuel Macron să introducă certificatul care arată dacă cineva s-a vaccinat sau nu împotriva COVID-19, dar și să impună restricții de circulație la nivel național.

Unii aliați liberali ai lui Macron au ridicat din sprâncene: până la urmă, a le impune cetățenilor să stea acasă de la o anumită oră și a le urmări dosarul lor medical nu se potrivește deloc cu tradițiile liberale ale Franței. În timpul președinției sale, Emmanuel Macron a fost acuzat că se îndepărtează de la platforma centrist-liberală datorită căreia a fost ales în 2017, adoptând o linie mai dură în special împotriva islamului și a imigrației, pentru a face față principalei sale rivale politice, extremista de dreapta Marine Le Pen. 

Și nu este singurul exemplu. Macron, cel care în 2018 amintea în Congresul SUA de sloganul Revoluției franceze „Trăiește liber sau mori”, în mod ironic, în pandemie, a redus rolul parlamentului în a se pronunța asupra politicilor sale. 

„Rolul Parlamentului în Franța este mai limitat decât înainte, în virtutea noii stări de urgență sanitară. Guvernul sau administrațiile publice nu mai au obligația de a trimite Parlamentului copiile ordinelor pe care le dau”, arată Joelle Grogan, lector specializat în legislație publică la Universitatea din Middlesex, Marea Britanie.

Phillippe Marlière, profesor de politici franceze și europene la University College London, observă că în ultimii ani, Franța a introdus de mai multe ori starea de urgență ca răspuns la atacuri teroriste. Multe dintre aceste măsuri care se refereau la libertatea individuală au rămas în vigoare. „Aș paria că o mulțime de măsuri iliberale care au fost luate în timpul pandemiei, cum sunt certificatul de sănătate sau amenințarea cu restricții de circulație, vor rămâne în vigoare sau vor reapărea. Politicienii sunt foarte buni în a prelua autoritatea, dar sunt mai puțin buni în a o da înapoi”, spune profesorul Phillippe Marlière. 

În mod special, există o îngrijorare în rândul unora că președintele Macron, care anul viitor va avea o confruntare electorală dificilă, s-ar putea să profite de un control intensificat asupra puterii. „Președintele francez are, pe hârtie, mai multă putere decât președintele american. Poate controla poliția, armata, întreaga politică internă, întreaga politică externă și el este cel care numește premierul. Această situație, combinată cu faptul că este vorba despre cineva care caută să fie reales și care oricum s-a poziționat către dreapta în chestiuni precum islamul, fără nicio posibilitate de control real, este de natură să stârnească îngrijiorare”, arată profesorul Marlière.

Cum este evaluată România

ONG-ul Democracy Reporting International (DRI) a publicat recent un studiu pe tema modului în care guvernele din Uniunea Europeană au acționat în pandemie, evaluat din punctul de vedere al democrației și statului de drept.

Studiul identifică cinci domenii de preocupare în privința strategiilor adoptate de statele membre în pandemie:

  1. Multe măsuri anti COVID-19 nu au o bază legislativă clară.
  2. Reglementările sunt prea vagi sau se schimbă prea repede pentru a permite oamenilor și autorităților să se adapteze.
  3. Acțiunea guvernamentală este insuficient monitorizată.
  4. Publicul nu a fost consultat suficient în privința acestor măsuri.
  5. Nu există o strategie clară de „exit” din această situație și revenire la normal.

Franța este pusă pe lista țărilor care generează o „îngrijorare semnificativă” pentru felul în care guvernul  a trecut peste normele democratice. 

Dar Franța nu este singurul exemplu de națiune din UE care a făcut pași înapoi în ceea ce privește democrația. Și Austria, Slovenia, Belgia și Lituania stârnesc îngrijorare pentru modul în care guvernele lor s-au folosit de legile existente pentru a restricționa libertatea cetățenilor.

De fapt, din studiul DRI rezultă că din cele 27 de state membre UE, doar Spania nu ridică niciun fel de îngrijorare atunci când vine vorba de controlul parlamentar sau legal asupra măsurilor din pandemie.

Și România stă destul de bine în evaluarea făcută de studiul DRI, fiind, de pildă, printre singurele țări din UE, alături de Irlanda și Letonia, care nu ridică îngrijorări din punct de vedere al legalității măsurilor luate în timpul pandemiei. De asemenea, nici claritatea măsurilor nu este pusă la îndoială. Singurul capitol la care România ridică semne de întrebare este insuficienta independență a justiției față de influențe politice.

Ungaria, cel mai grăitor exemplu

Cel mai clar exemplu al tentațiilor autoritariste alimentate de pandemie vine probabil din Ungaria, unde guvernul a făcut să fie adoptată legislația care îi permite să conducă prin decrete, fără nicio posibilitate de revizuire judiciară. 

Pe de altă parte, tribunalele din Cipru și Cehia au spus că nu au jurisdicție asupra măsurilor referitoare la coronavirus, ceea ce a redus în mod semnificativ orice posibilitate a bloca un eventual abuz din partea guvernului. 

Unul din motivele de preocupare reliefat de raportul DRI este că puține țări europene au un plan clar „de ieșire”, care să prevadă sfârșitul stării de urgență și reîntoarcerea la modul normal de guvernare.

„De departe, e mai ușor să guvernezi prin decrete decât să guvernezi cu anumite constrângeri, așa că este evident de ce liderii vor să se agațe de putere”, spune Joelle Grogan, care subliniază că respectarea statului de drept a constituit un motiv de dezbatere în cadrul UE și înainte de pandemie.

În ultimii ani, Ungaria și Polonia au făcut atâtea abuzuri în materie de stat de drept, încât ambele au fost vizate de proceduri de declanșare a articolului 7 al Tratatului european, de natură să restricționeze dreptul de vot și accesul la banii europeni, reamintește experta. Problema este că ambele țări au posibilitatea să-și exercite dreptul de veto atunci când este vorba despre alte chestiuni de interes comun și de aceea în cele din urmă se caută consensul. Este suficient să ne amintim ceea ce s-a întâmplat atunci când s-a aprobat fondul de relansare al UE, pe care cele două state amenințau că îl blochează. Și au fost doar două state. Nu se știe ce s-ar fi întâmplat dacă erau mai multe, spune Joelle Grogan. 

Iar experta mai subliniază un aspect: așa cum a dovedit-o Brexitul, există posibilitatea ca un stat care dorește să poată părăsi grupul. Problema este ce te faci dacă cineva nu vrea să accepte valorile comune, dar și nici nu vrea să plece. „Din punct de vedere legal, este imposibil să dai un stat afară din UE”, arată Grogan. 

Euroscepticii ar putea forța schimbări ale proiectului european

Este puțin probabil, totuși, ca proiectul european să se prăbușească, așa cum au prezis unii, dar pe de altă parte, este posibil ca euroscepticii din blocul comunitar să forțeze schimbări care să-l submineze. Iar dacă vrei o modalitate de a destabiliza UE, nimic n-ar fi mai nimerit decât să începi să nesocotești statul de drept, spune Grogan. 

Uneori se spune că legislația UE este un ghem complicat de interese politice înguste ascunse sub o aparentă justificare legală. În ultimii zece ani, statele membre au tot dezbătut cum ar trebui să fie Europa și cum ar trebui să răspundă la crize. Însă nerespectarea statului de drept este de departe o problemă mai mare decât dezacordurile în materie de imigrație sau modul în care ar trebui să fie cheltuiți banii.

Când politica va reveni la ceva ce seamănă cu normalul, Bruxelles-ul s-ar putea trezi că are mai mulți elevi problemă decât Polonia și Ungaria. Și dacă acești „rebeli” decid că noile lor puteri contează mai mult pentru ei decât pentru a-i face fericiți pe vecinii lor din UE, liderilor UE le rămân foarte puține de făcut pentru a opri tăvălugul ce ar destabiliza întregul bloc, este concluzia analizei CNN.

Editor : Luana Pavaluca


Digi24.ro