Galia, fiica celebrului scriitor israelian Amos Oz, îşi acuză tatăl de abuzuri în noua carte/ Văduva şi ceilalți doi copii dezmint: „Durerea ei pare reală și sfâșietoare, dar noi ne amintim diferit”

Una dintre fiicele celebrului romancier Amos Oz, decedat în 2018, şi-a acuzat tatăl în noua carte de „abuz” fizic şi psihic, potrivit Times of Israel.

Galia Oz a detaliat presupuse abuzuri ale tatălui ei în noua biografie „Something Disguised as Love”, care au zguduit imaginea romancierului în Israel, considerat printre cei mai mari scriitori ai ţării şi un favorit constant la premiul Nobel. Oz a murit de cancer în 2018 la vârsta de 79 de ani.

„În timpul copilăriei mei, tatăl meu m-a bătut, m-a blestemat şi m-a umilit”, a scris ea. „Abuzul a fost creativ: Mă trăgea prin casă şi mă arunca afară. Mă striga gunoi. Nu-şi pierdea cumpătul şi nu era o palmă ocazională peste faţă, ci o rutină a unui abuz sadic”, a mai spus ea.

„Crima mea a fost că existam şi pedeapsa era nesfârşită. Trebuia să fie sigur că sunt rănită”.

Scriitorul Yehuda Atlas, prieten al Galiei Oz, a declarat pentru Army Radio: „Ştiam aceste poveşti. Amos Oz era prinţul nostru de aur, dar se pare că şi luna are o parte întunecată”.

Citeste si:  Horoscop 13 ianuarie 2021. O zi cu ghinion pentru majoritatea zodiilor

Dar văduva lui Oz şi alţi doi copii au respins portretul de tată abuziv făcut romancierului.

„Am cunoscut un alt tată. Cald, iubitor, atent, care şi-a iubit familia”, a scris văduva Nili Oz într-o declaraţie semnată şi de copiii Fania Oz-Salzberger şi Daniel Oz.

„Afirmaţiile Galiei împotriva lui sunt în totală contradicţie cu amintirile noastre puternice de toată viaţa”, au scris ei, adăugând că au fost surprinşi de acuzaţii.

Ei au precizat că Galia nu a mai avut contact cu familia de şapte ani şi că Oz a încercat până la moartea sa să ia legătura cu ea şi să înţeleagă învinuirile împotriva lui.

„Durerea Galiei pare reală şi sfâşietoare, dar noi ne amintim diferit. Total diferit”, au mai scris ei.

Daniel Oz a scris pe Facebook: „Tatăl meu nu a fost un înger, doar o fiinţă şi a fost cea mai bună pe care am cunoscut-o”.

Amos Oz este cel mai important prozator şi eseist israelian. S-a născut la Ierusalim, părinţii săi fiind originari din Polonia şi Rusia. La 15 ani se stabileşte în kibbutzul Hulda. După absolvirea Facultăţii de Filozofie a Universităţii Ebraice din Ierusalim revine în kibbutz, unde practică agricultura şi predă la liceul local până în 1986, când se mută cu familia în oraşul Arad.

Citeste si:  Premierul israelian, audiat în procesul de corupție

Potrivit editurii Humanitas, primul său volum de povestiri, „Acolo unde urlă şacalii”, a apărut în 1965, fiind urmat de romanul „Altundeva poate” (1966).

În 1967 a luptat în Războiul de Şase Zile, iar în 1973 a participat la Războiul de Yom Kippur.

După succesul internaţional al romanului „Soţul meu, Michael” (1968; Humanitas Fiction, 2013), scriitorul a continuat să publice cărţi de ficţiune: „Până la moarte” (1971), „Atinge apa, atinge vântul” (1973), „Muntele Sfatului Rău” (1976; Humanitas Fiction, 2012), „Sumki” (1978; Humanitas Fiction, 2014), „Odihnă desăvârşită” (1982; Humanitas Fiction, 2011), „Cutia neagră” (1987; Humanitas Fiction, 2012), „Să cunoşti o femeie” (1989), „Fima” (1991), „Să nu pronunţi: noapte” (1994; Humanitas Fiction, 2010), „Pantera din subterană” (1995; Humanitas Fiction, 2013), „Aceeaşi mare” (1999), „Poveste despre dragoste şi întuneric” (2002; Humanitas Fiction, 2008), „Deodată în adâncul pădurii” (2005; Humanitas, 2010), „Rime despre viaţă şi moarte” (2007; Humanitas Fiction, 2009), „Scene de viaţă campestră2 (2009; Humanitas Fiction, 2011), „Între prieteni2 (2012; Humanitas Fiction, 2014), „Iuda” (2014).

Citeste si:  Valeriu Gheorghiţă spune când vor scăpa românii de restricţii: "Cred că atunci putem atinge pragul de imunizare colectivă"

A semnat eseuri literare, culturale şi politice, cele mai cunoscute aflându-se în „Cum să lecuieşti un fanatic” (2006; Humanitas Fiction, 2011), „Dragi fanatici” (2017; Humanitas Fiction, 2018).

În 2012, a publicat împreună cu fiica sa, istoricul Fania Oz-Salzberger, eseul „Evreii şi cuvintele”.

Opera sa a fost tradusă în peste 40 de limbi.

Printre cele peste 30 de premii şi distincţii primite de autor se numără: Premiul Păcii al Editorilor Germani (1992), Premiul Goethe (2005), Premiul Grinzane Cavour (2007), Premiul Príncipe de Asturias pentru literatură (2007), Premiul Heinrich Heine (2008), Premiul Franz Kafka (2013).

sursa: News.ro, sursa foto: Captură video


Sursa: G4Media

 5 total views