Abonare la google news

Fukushima: 10 ani după catastrofă, decontaminarea zonei continuă dar locuitorii tot nu revin

Cele trei reactoare ale centralei de la Fukushima – una dintre cele mai mari din lume – intrate în fuziune în urma seismului şi a tsunamiului din 11 martie 2011, sunt în continuare oprite şi nici nu vor mai redemara vreodată.

Intr-un interviu acordat publicaţiei online 20 Minutes, cercetătoarea franceză Cécile Asanuma-Brice, rezidentă în Japonia de două decenii, descrie consecinţele sociale ale accidentului nuclear. Aflăm astfel că o parte din cei 160.000 de refugiaţi oficiali continuă să aibă dificultăţi în a regăsi o viaţă normală. Mulţi dintre refugiaţii iniţiali au fost cazaţi în locuinţe vacante sau în construcţii de urgenţă ridicate imediat după catastrofă. Situaţia a durat nişte ani şi de abia din 2017 a început distrugerea caselor provizorii. Ori, doar o treime din populaţia evacuată din zonele contaminate în 2011 a revenit acasă. E vorba de cele mai multe ori de persoanele în vârstă. Restul, fie au decis să se instaleze în alte zone – e vorba aici de cuplurile tinere – fie continuă să beneficieze de asistenţă socială de la stat. In acest din urmă caz ar mai fi circa 36.000 de persoane.

Asta cu toate că guvernul nipon a lansat încă din 2014 o politică intitulată «Comunicarea riscului pentru revenire». Astfel, dacă în 2011, 11 comune întinse pe mai bine de o mie de km2 fuseseră evacuate, azi această suprafaţă s-a redus la doar 350 km2. Problema este că majoritatea teritoriul evacuat acum un deceniu era format din păduri, zone care nici azi nu se pot decontamina cum trebuie. Lucru care face că anumite porţiuni sunt încă în faza de decontaminare. In schimb, în zonele urbane şi pe terenurile cultivate, decontaminarea a dat rezultate. Stratul superficial al pământului a fost scormonit pe o adâncime de 10 centimetri, lucru care a pemis înlăturarea unei bune părţi a radioactivităţii.

Ziarul Le Monde publică un amplu reportaj, inclusiv cu numeroase fotografii, din zona snistrată. Intr-un deceniu s-au ridicat uriaşe diguri de beton. Aflăm că un buget de peste 10 miliarde de euro a fost alocat la trei întreprinderi pentru a construi diguri mai late, mai lungi şi mai înalte. Problema este că aceste ziduri înşiruite pe 400 de kilometri dau un fals sentiment de securitate. Intr-adevăr, locuitorii s-ar putea simţi în siguranţă şi nu s-ar mai refugia imediat pe înălţimile dimprejur. Apoi, locuitorii – de cele mai multe ori pescari – nu mai pot vedea marea, deci anticipa un tsunami. In fine, construirea acestor baricade din beton a provocat pagube ecologice: apele freatice sunt blocate, nu se mai pot scurge spre mare, notează trimisul special al ziarului în regiune.

Colegul de la Figaro, prezent şi el în zona Fukushima cu ocazia împlinirii unui deceniu de la catastrofă, constată şi el că «în ciuda şantierelor faraonice şi a spoturilor televizate guvernamentale, locuitorii nu revin iar produsele venite de pe pământurile decontaminate nu se vând.»

Precizăm că la centrala de la Fukushima operaţiunile de decontaminare şi apoi de demolare ale centralei sunt prevăzute să dureze încă trei decenii de acum încolo. Circa 5.000 de muncitori sunt mobilizaţi pe acest gigantic şantier.

Citeste articolul pe RFI