Abonare la google news

Experţii avertizează: Cu boala tenismenei Naomi Osaka nu-i de glumit. Din ce în ce mai mulţi oameni suferă de depresie

„Adevărul este că am suferit momente îndelungate de depresie după U.S.Open 2018 şi am avut dificultăţi foarte mari să trec peste ele. Toţi cei care mă cunosc ştiu că sunt o introvertită şi toţi cei care m-au văzut în turnee au observat că, adeseori, port căşti audio care mă ajută să trec peste anxietatea mea socială”, a mărturisit Naomi Osaka (23 de ani, 2 WTA) pe Twitter, după ce s-a retras de la Roland Garros afectată de polemica iscată atunci când a decis să boicoteze presa. Tânăra a fost felicitată inclusiv de directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, pentru faptul că a avut „curajul de a vorbi“.

„O felicit pe Naomi Osaka pentru că a avut curajul să vorbească despre sănătatea ei mintală şi într-un moment în care toată lumea o urmărea. Sănătatea mintală este esenţială pentru starea noastră generală de bine şi cu toţii avem responsabilitatea de a proteja acest lucru în orice mod funcţionează pentru noi“, a scris pe Twitter etiopianul Ghebreyesus, directorul general al agenţiei care aparţine de ONU. Pe site-ul său, OMS dedică o pagină bolii şi reaminteşte că depresia afectează peste 264 de milioane de oameni de toate vârstele, în întreaga lume. Este principala cauză de incapacitate din lume, potrivit OMS, care subliniază, de asemenea, că femeile sunt mai afectate decât bărbaţii.

„Gestul Osakăi este unul de curaj“

Ilinca Balaş, psihoterapeut analist şi psiholog clinician, afirmă că gestul jucătoarei de tenis de a părăsi turneul este o decizie personală care naşte multe polemici şi controverse, dar care ne dă şansa să discutăm despre nişte subiecte grele, precum depresia, anxietatea, stresul, performanţa. „Cuvintele folosite de Osaka sunt ele însele grele de sens. Ea a spus: cea mai bună alegere pentru turneu, pentru celelalte jucătoare şi pentru mine este să mă retrag pentru ca toată lumea să se poată concentra pe tenis. O retragere pe care o putem înţelege în multe feluri şi care poartă marca depresiei. Pentru că depresia înseamnă o retragere în lumea interioară, o închidere în sine, o suferinţă în tăcere, despre/în care este este atât de greu să vorbeşti. Tocmai de aceea, gestul Osakăi capătă o foarte mare importanţă şi îl văd ca pe un act de curaj şi de asumare”, explică psihoterapeutul. 

Specialistul reaminteşte că sportul nu înseamnă doar un corp bine antrenat, o tehnică însuşită şi respectarea unui cadru contractual: „Înseamnă suflet, emoţie, prezenţă de/în sine, un mod de a fi în lume, care nu poate şi nici nu trebuie să urmeze întotdeauna tiparele. «Retragerea» şi «tăcerea» ne îndeamnă să reflectăm la golul pe care depresia îl aduce sub ochii noştri, iar ceea ce putem să facem cu toţii este să privim acest gol împreună şi să vorbim despre el. Despre cât este de greu, despre cât este de neînţeles, poate, ceea ce se întâmplă, despre cum putem fi alături, în neputinţa noastră, fără a judeca, despre limitele corpului şi ale psihicului nostru”.  

 

E greu să pierzi! Dar să câştigi?

Un lucru interesant în cariera jucătoarei, mai spune psihoterapeutul, este faptul că a suferit momente de depresie după ce a câştigat primul său titlu mondial în 2018, la US Open. „Sigur, nu ştim exact ce s-a întâmplat acolo, ce anume a afectat-o şi de ce. Dar aş vrea să sublinez un aspect: cât de grea este povara unei victorii. La prima vedere, este greu să pierzi, înţelegem asta cu uşurinţă. Dar este foarte greu şi să «înduri» psihic o victorie. Şi nu mă refer la efortul şi stresul drumului până la victorie. Este ceva mult mai profund. Şi anume faptul că talentele noastre adesea se împletesc cu rănile noastre şi le activează. Marile realizări presupun, inevitabil, confruntarea cu nişte suferinţe şi, de multe ori, nu suntem pregătiţi pentru asta”, subliniază specialista. 

 

„Depresia este extrem de perversă“

La rândul lui, sociologul Gelu Duminică subliniază că, în niciun caz, ceea ce a făcut sportiva japoneză nu este o fiţă. „Pentru simplul motiv că am avut nenorocul de a trăi lângă depresivi şi ştiu ce înseamnă această boală. Care este extrem de perversă. Sportivii sunt şi ei oameni. Presiunea cotidiană este accentuată faţă de ei care trebuie întotdeauna să performeze. Şi asta la nivel înalt. În plus, sunt foarte expuşi. Li se scormonesc vieţile şi sunt – hai să zicem aşa – bun public, nu mai sunt indivizi”, comentează sociologul. 

Nu întotdeauna sportivii pot face faţă presiunilor enorme la care sunt supuşi. „Gândiţi-vă că se intră în intimitatea lor. Li se terfeleşte sufletul. Ei nu sunt numai adulaţi, ci şi acuzaţi, hărţuiţi. Mai ales în momentele în care greşesc. Din păcate, Osaka este printre primele care recunosc astfel de probleme, însă ştiu foarte mulţi sportivi care se bat cu astfel de depresii. Efectiv se bat. Şi în momentul în care nu mai performează sunt efectiv călcaţi în picioare de opinia publică”, adaugă sociologul. 

 

Şi gazetarul Cristian Tudor Popescu a comentat situaţia în care se află Osaka, şi a spus că nu este de acord cu descalificarea unei jucătoare pentru că refuză să vină la conferinţele de presă, aşa cum s-a pus problema în cazul japonezei.

 

„Un jurnalist este o persoană care pune tot timpul întrebări neplăcute, ba chiar întrebări rele. Asta e fişa postului nostru, să punem tot timpul probleme şi întrebări neplăcute. Sunt momente de mare tensiune şi de enervare pentru un jucător sau jucătoare, mai ales când pierde un meci şi trebuie să răspundă unor întrebări. (…) Eu zic că este corect ca un jucător care, ca în cazul Naomi Osaka, refuză să vină la conferinţa de presă de după meci să fie amendat. E vorba de contracte cu media, sponsori, publicitate. A nu veni, mai ales o jucătoare de nivelul ei, înseamnă pentru organizatori o pierdere financiară. Ea poate fi compresată prin amendă. Dar să o ameninţi cu descalificarea, pentru că regulamentul prevede şi asta… Aşa ceva mi se pare profund nedrept! Cum să descalifici jucătorul pentru asta?”, a comentat jurnalistul.

 

27% din adulţii europeni, un episod depresiv pe an

Potrivit definiţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, OMS, se estimează că 27% dintre adulţii europeni experimentează cel puţin o formă de afectare a sănătăţii mintale pe parcursul unui an. Cele mai frecvente forme de boli mintale în UE sunt tulburările de anxietate şi depresia. Experţii OMS avertizau că, în 2020, depresia va fi cea mai mare cauză de boală din lumea dezvoltată. În prezent, în UE, aproximativ 58.000 de cetăţeni mor prin sinucidere în fiecare an, mai mult decât decesele anuale din accidente de trafic rutier, omucideri sau HIV/SIDA. În Bucureşti, numărul persoanelor diagnosticate cu depresie s-a dublat în 10 ani.

 

Cum arată depresia la tineri

Potrivit literaturii de specialitate, simptomele iniţiale raportate la adulţii tineri – 18-35 de ani – cu depresie diferă de cele raportate de adulţii maturi – 36-50 de ani. Astfel, tinerii acuză mai frecvent stări de iritabilitate, creştere ponderală, hipersomnie şi proiecţie negativă în viitor. La acestea se asociază tulburările de anxietate generalizată, fobie socială, atacuri de panică. Comparativ cu adulţii maturi, tinerii raportează mai rar simptome gastrointestinale, insomnii sau scăderi de libidou. 

 

   

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Citeste articolul pe Adevarul