Abonare la google news

Două evenimente care arată tendințele pozitive în relația transatlantică

Ideea de ”New Deal” nu este tocmai nouă. Iar termenul are o sonoritate anume în urechile americanilor. Acesta trimite la politicile anti-criză ale președintelui Franklin Roosevelt, între 1933 și 1936 și a mai fost folosit de Heiko Maas, imediat după aflarea rezultatelor alegerilor prezidențiale americane.

„Avem nevoie de un nou tip de acord în parteneriatul transatlantic, a cărui bază ar consta în a răspunde provocărilor internaționale cu soluții internaționale și nu cu o politică de tip America First sau a Europe First”, spunea atunci șeful diplomației germane.

Acum, după cum relatează Agerpres, citând DPA și Reuters, Berlinul își imaginează un acord care să includă o luptă comună pentru democraţie, creşterea responsabilităţii Germaniei în soluţionarea conflictelor din Europa şi din jurul acesteia, precum şi o strategie comună faţă de China şi Rusia

Germania doreşte ca în timpul preşedinţiei lui Joe Biden să aşeze pe noi baze relaţiile cu SUA, ajunse la un nivel minim cât a fost Donald Trump preşedinte.  Aceste relaţii îmbunătăţite ar trebui să deschidă uşa, de pildă, pentru posibile sancţiuni comune împotriva Chinei şi Rusiei pentru drepturile omului sau alte încălcări.

Citeste si:  Arafat ia în calcul o creștere a numărului de cazuri de Covid după deschiderea școlilor: „Acest lucru nu poate nimeni să îl nege“

Foarte important, Heiko Maas a susţinut ideea creşterii bugetului militar al Germaniei – care până acum fusese un punct major de tensiune cu fostul preşedinte Trump. Ministrul german s-a pronunţat de asemenea în favoarea unor negocieri comerciale sectoriale şi cooperării în problema schimbărilor climatice,.

Heiko Maas a apreciat că partenerii trans-atlantici trebuie să acţioneze împreună pentru a-şi apăra valorile şi interesele comune şi a deplâns lipsa unei acţiuni coordonate în timpul preşedinţiei lui Trump.

Iar agențiile de presă nu uită să reamintească faptul că, în perioada cât Donald Trump s-a aflat la Casa Albă, el a exercitat presiuni constante asupra Germaniei, în special pentru a-şi creşte bugetul apărării conform angajamentelor în cadrul NATO şi pentru a renunţa la proiectul gazoductului Nord Stream 2, văzut de Washington drept un instrument de accentuare a dependenţei Germaniei faţă de gazele ruseşti.

Citeste si:  George Cîmpanu, modest după primul gol pentru Universitatea Craiova: „O să muncesc să merit să joc!”

Acordul nuclear cu Iranul a fost un alt punct major de divergenţă.

Să nu uităm însă că, înainte de a taxa produse germane, cu precădere din industria auto, Donald Trump îi propusese Angelei Merkel un acord comercial separat, în afara Uniunii Europene, ofertă pe care cancelara germană a respins-o din start. Refuzul pare că l-a descumpănit pe liderul american, care a ajuns în cele din urmă să treacă Uniunea Europeană la capitolul adversari.

Însă nu totul este chiar roz.

Germania continuă să lucreze la finalizarea proiectului gazifer Nord Stream 2, cu toate rezervele exprimate ba de la Washington, ba dinspre partenerii atlantiști din Europa Centrală și de Est. Și se pare că voința Berlinului rămâne neschimbată.

Citeste si:  Satul-fantomă în care casele se vând cu 200 de euro. Primar: „O investiție de multe milioane a ajuns paragină!”

Cu toate acestea, atmosfera între Berlin și Washington pare să se fi schimbat complet și un aer proaspăt se simte în relația transatlantică.

O demonstrează atât recentul discurs al șefului diplomației germane, cât și vizita la Bruxelles a trimisului special al Casei Albe pentru climă, John Kerry, încheiată cu o ambițioasă declarație comună. Și, să nu uităm, pe un subiect care și el a divizat partenerii transatlantici în epoca Donald Trump.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Citeste articolul pe RFI

 46 total views