Abonare la google news

De ce sunt mii de vaccinuri în comune mici și nu sunt deloc în orașele mari?

Potrivit datelor de pe platforma de vaccinare, 5 județe nu mai au niciun loc liber pentru vaccinarea anticovid. În Ilfov, Vâlcea, Sibiu, Sălaj și Satu Mare cei care doresc să se programeze pot să opteze doar pentru lista de așteptare. Capitala, teoretic, mai are 3 locuri. Datele se pot modifica întrcât sunt și persoane care renunță la programarea pe care o aveau și astfel pot apărea în platformă noi doze disponibile.
La ora la care scriu acest articol, județele cu cele mai multe locuri disponibile sunt Suceava, 7.327, Arad, 5.540, Botoșani, 4.371, sau Timiș, 3.276.
Duminică seara autoritățle au testat platforma și mii de oameni s-au putut programa. Locurile care au dispărut rapid au fost cele din apropierea marilor aglomerări urbane. Astfel, în jurul Bucureștiului, de exemplu, toate județele sunt pe roșu. Ilfov nu mai are niciunloc disponibil, Ialomița mai are 19 locuri, în Călărași mai sunt 16, 34 sunt în Giurgiu, 45 în Teleorman, 48 în Dâmbovița, 102 în Prahova.

Turismul medical, în acest caz pentru vaccinul anti-covid

Explicația este că foarte multe persoane care locuiesc în București au ales să se vaccineze oriunde au găsit un loc liber, chiar dacă asta înseamnă să parcurgă sute de kilometri.Potrivit datelor furnizate de o platformă dezvoltată de internauți din Sibiu, vaccin.live, mii de doze de vaccinuri sunt concentrate în comune micuțe, cu 3 sau 4 mii de locuitori, în vreme ce orașe mari au zero locuri disponibile. Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, semnaleză o astfel de situație în comuna Talpa, județul Teleroman, unde acum câteva ore erau mii de doze, în vreme ce în București, aflat la circa 100 de kilometri, nu mai sunt locuri.
De ce ai ține mii și mii de doze de vaccin anti COVID-19 pe stocuri în comuna Talpa (de exemplu), când cererea masiv nesatisfăcută este altundeva, în marele oraș aflat la 100-150 km distanță, unde sunt 0 (zero!) stocuri? O explicație posibilă, să zicem, este ca să asiguri o vaccinare echitabilă și în rural, nu doar în urban. Dar atunci de ce permiți orășenilor să vină și să se vaccineze în comuna Talpa?

Singurul rezultat obținut prin această abordare este o ineficiență uluitoare: nu doar că obligi mii de oameni să facă drumuri lungi total inutil, dar și transporți acele mii de doze total inutil în diferite comune.
Rezultă mult timp pierdut, mulți bani pierduți pentru beneficii minime. Ai zice că organizarea distribuției stocurilor de vaccinuri în România e făcută de un nene undeva într-un excel banal, fără ca omul să fi auzit că există de mulți ani softuri inteligente care îți permit să programezi până în cel mai mic detaliu lanțurile de distribuție în așa fel încât să fie flexibile și să se ducă vaccinul după om, nu să alerge omul sute de kilometri după vaccin.”

Relația dintre numărul de doze de vaccin și emigrație

Problema de la Talpa nu e singulară. În comuna Șuraia din Vrancea erau dimineață peste 2 mii de doze, dar în Focșani nu mai era niciun singur vaccin. La fel și în comuna Gurahonț din județul Arad: avea peste 1.300 de locuri disponibile, în vreme ce județele din centrul țării nu mai au nicio doza de vaccin. În județul caraș-Severin erau dimineață peste o mie de doze în comuna Stalina-Timiș, dar nici una în municpiul reședință de județ, Caransebeș. La fel și județul Botoșani. Comunele Vorona și Bucecea au peste 2 mii de doze, dar în municipiul Botoșani stocurile sunt pe zero.

Citeste si:  Kremlin: Discuție telefonică Putin-Merkel despre o posibilă producție comună de vaccinuri împotriva Covid-19

O posibilă explicație vine de la socilogul Barbu Mateescu. Aproape cert distribuirea dozelor s-a făcut conform unor date de la Evidența Populației sau ceva similar, spune el.

„A1. Un om din Băcârțenii de Jos care a migrat în Spania și muncește acolo de șase ani = conform evidențelor statului un om care e încă în Băcârțenii de Jos. Se emigrează și din București, Cluj-Napoca, Timișoara etc dar nu precum din Moldova, de exemplu. Harta locurilor libere e în bună măsură harta migrației: Moldova verde-verde-verde (locuri libere), județele cu orașe mari roșu (0 locuri), Muntenia rurală (cu migrație mică) roșu-roz. Iar mulți din cei care emigrează din marile orașe („sunt designer/arhitect, plec la Londra/Bruxelles/New York”) sunt în principal din categoria care urmează, neafectând numărul locurilor libere din marile orașe, adică…

A2. …  oamenii care locuiesc în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara în timp ce au în portofel buletin de Alba, Buzău, Teleorman, Brăila, Vrancea, Botoșani, Sălaj, Mureș, etc etc etc. „Hai că nu-s așa mulți” E vorba de UN MILION O SUTĂ DE MII minim. Știm asta pentru că la alegeri ei trebuie să voteze pe liste suplimentare și deci pot fi numărați. Zic „minim” pentru că mulți nu votează, deci nici măcar votul pe liste suplimentare nu e o estimare bună. Conform statului ei sunt în locurile din buletin, chiar dacă poate că n-au mai fost acolo de ani buni sau trec doar o dată la jumătate de an. Dozele pentru ei sunt acasă, în acasă-ul oficial, acolo unde au adresa din cartea de identitate, nu în acasă-ul real, acolo unde închiriază, muncesc, trăiesc.

A3. Mai mulți locuitori = mai multe fonduri. Deci primari din rural nu operează modificări în listele electorale atunci când au loc decese. E în defavoarea lor. E posibil ca această maladie să se răspândească și la alte sisteme de evidență a populației iar populația din rural și orașele mici să aibă în acte mulți locuitori (vârstnici) care de fapt nu mai sunt. Puțin probabil ca datele utilizate pentru distribuirea dozelor să se bazeze pe date „dirty” din punctul ăsta de vedere dar menționez și asta.

Efect (excluzând aspectul A3): ești statul român, ai 10 doze. Conform cifrelor oficiale pe care le ai privind cine e unde, livrezi 8 doze în rural și orașe mici și 2 în marile orașe. În realitate din cei 8 oameni din afara marilor orașe 1 e în Italia și 1 la muncă & chirie într-un mare oraș. Deci aveai nevoie de, să zicem, 6 doze în rural și orașe mici și de 4 în marile orașe. Sau 7 și 3. De aici dezechilibrul observat de cam toată lumea”.   

 

Citeste si:  Episod șocant! Un copil de 4 ani, snopit în bătaie de propria mamă. VIDEO

 

Citeste articolul pe RFI

 22 total views