De ce se tem aliații SUA din Europa Centrală în privința Nord Stream 2: Biden, suspectat că va ceda în fața Germaniei, principalul beneficiar al gazoductului rusesc

Aliații Statelor Unite din Europa Centrală și de Est sunt îngrijorați că președintele Joe Biden nu pare determinat să lupte din greu pentru a opri construcția gazoductului Nord Stream 2, deoarece nu vrea să i se opună cancelarului Angela Merkel și să cauzeze pierderi semnificative părții germane, blocând accesul la sistemul financiar american pentru companiile din Germania care lucrează la proiect. Rusia vrea să folosească acest proiect pentru a exporta gaz natural în Germania prin conducte aflate sub Marea Baltică, gazoductul fiind una dintre prioritățile lui Vladimir Putin.

  • Contextul. Liderul de la Kremlin a făcut din proiectul Nord Stream 2 unul dintre obiectivele cele mai importante ale președinției sale. Rusia vrea să folosească gazoductul de 1.230 de km, cu o valoare de 11 miliarde de dolari, pentru a exporta gaz natural în Germania prin două conducte aflate sub Marea Baltică. Ucraina, care reprezintă în prezent una dintre rutele de tranzit majore pentru gazul rusesc ce ajunge în Europa, va fi marele perdant (aşa cum va fi şi Polonia). Administrațiile care s-au succedat la Washington, inclusiv cea a președintelui Donald Trump, s-au opus acestui plan care are ramificaţii geopolitice uriaşe – Kievul şi Varşovia sunt aliaţi-cheie ai Americii în regiune – şi care va creşte dependenţa Europei de resursele energetice ale Rusiei.

SUA au susținut constant că gazoductul oferă Moscovei o influență prea mare asupra aprovizionării cu gaze a Europei și ca amenință securitatea regiunii.

Merkel, care recunoaște că vor exista consecințe negative pentru Ucraina, a vorbit mereu de Nord Stream 2 ca despre un proiect pur comercial, care va oferi o mai mare flexibilitate mixului european de putere. Experţii consideră însă că această retorică naivă este contrară implicațiilor geostrategice ale gazoductului.

În plus, analiștii cred că, loc să diversifice sursele de energie, companiile germane din domeniu preferă să accepte jocurile făcute de uriaşul rusesc Gazprom, care se află în fruntea proiectului Nord Stream 2.

Finalizarea Nord Stream 2 ar fi o victorie geopolitică uriașă pentru Putin și i-ar oferi o nouă pârghie de exercitare a influenței în Europa. Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei ca represalii în conflictul care le opune. In plus, ocolirea Ucrainei cu o conductă directă către Germania va ajuta Rusia să-și avanseze obiectivul de a-și izola fostul său client de Europa de Vest, în condițiile în care Kievul avansează pe calea democrației si urmareseste ruperea de Moscova.

Germania vrea acord cu SUA

Recent, mai multe surse au indicat faptul că Germania vrea să încheie un acord cu SUA pentru a finaliza controversatul proiect de gaz care a provocat fricțiuni între cele două țări și a fost o sursă persistentă de dispute transatlantice.

Potrivit informațiilor, coaliția cancelarului Angela Merkel lucrează în prezent la o propunere care va încerca să atenueze influența Rusiei asupra pieței energetice europene, răspunzând astfel unele dintre preocupările SUA cu privire la proiect. Strategia Berlinului de a convinge americanii să anuleze sancțiunile asupra proiectului include un mecanism de reglementare care ar limita capacitatea Rusiei de a manipula piața energiei.

Citeste si:  Nou val de grațieri la Casa Albă. Donald Trump își salvează aliații și prietenii pe ultima sută de metri a mandatului prezidențial

De asemenea, Germania intenționează să-și ofere sprijinul pentru importurile de gaze naturale lichefiate din Statele Unite odată cu construcția terminalelor LNG.

Experți americani citați de Bloomberg au afirmat însă că nu va fi ușor pentru Berlin să convingă Statele Unite să renunțe la sancțiuni, mai ales că oponenții proiectului au cerut recent oprirea construcției Nord Stream 2 ca răspuns la încarcerarea liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi.

Nord Strem 2 în era Biden

Venirea la putere a președintelui Joe Biden a reaprins discuțiile despre Nord Stream 2 și impactul său asupra intereselor aliaților americani în regiune. Mai ales că noua administrație nu pare să aibă o poziție foarte clară legată de acest subiect.

Analiștii cred că lupta pentru Nord Stream 2 este primul test semnificativ care va dovedi dacă retorica dură a lui Biden împotriva liderului rus din timpul campaniei electorale din SUA se va traduce și în fapte. Adversarii rușilor se tem însă că noul lider de la Casa Albă nu dorește să o antagonizeze pe Angela Merkel și să pricinuiască pierderi semnificative germanilor.

În urmă cu câteva zile, doi senatori americani au cerut Administrației Biden să aplice sancțiuni care vizează blocarea finalizării conductei, afirmând într-o scrisoare că acceptarea acesteia nu ar fi „o cale constructivă spre un parteneriat” cu Germania.

Vinerea trecuta, Departamentul de Stat a transmis Congresului un raport care trebuia să enumere toate navele implicate în construcția Nord Stream 2, precum și toate firmele de asigurări sau alte companii ce participă la acest proiect. Scopul documentului era de a lista firmele ce vor fi supuse sanctiunilor americane.

Potrivit Wall Street Journal însă, raportul – care nu a fost făcut public până acum – nu a menționat nicio companie nouă care va fi țintă pentru sancțiunile SUA. Lipsa unei noi liste de companii vizate de sancțiuni nu face altceva decât să permită ca lucrările la conductă să continue pentru moment.

Senatorul Jim Risch (Idaho), cel mai important republican din Comitetul pentru relații externe al Senatului, a condamnat documentul ca fiind slab și incomplet. „Informațiile din domeniul supravegherii maritime arată clar că navele care nu sunt incluse în raportul de astăzi sunt active în prezent în sprijinirea construcției Nord Stream 2,” a spus Risch într-un comunicat. El a cerut „o explicație imediată” de la Administrația Biden.

Senatoarea democrată, Jeanne Shaheen (New Hampshire), a afirmat și ea că Administrația Biden trebuie să facă mai multe pentru a opri conducta și că așteaptă cu nerăbdare să fie informată despre „măsuri suplimentare” luate de președintele american și echipa sa.

Comentatorii susțin că echipa lui Biden este sensibilă la protestele privind sancțiunile extrateritoriale și caută alternative, potrivit unei surse familiare cu subiectul, citată de Bloomberg. Raportul incomplet al Departamentului de Stat, la care s-au adăugat informațiile care arată că anul trecut Germania s-a oferit să construiască terminale pentru a primi gaz natural lichefiat american dacă SUA nu impuneau sancțiuni, a alimentat zvonurile despre un posibil acord între Washington și Berlin în ceea ce privește Nord Stream 2.

Citeste si:  Schimbare majoră de situație în cazul morții mezzosopranei Maria Macsim Nicoară. Soțul acesteia, principalul suspect în cazul decesului artistei

Îngrijorările europene

În acest context, Axios a vorbit despre temerile aliaților Statelor Unite din Europa Centrală și de Est.  Publicația a scris că, până acum, mesajele de îngrijorare ale partenerilor europeni au fost transmise americanilor în mod privat. Luni, însă, o sursă apropiată președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat: „Ucrainenii sunt un pic dezamăgiți de faptul că președintele Biden nu s-a angajat în timpul Conferinței de Securitate de la Munchen să folosească toate instrumentele aflate în puterea sa pentru a opri Nord Stream 2.”

„Dar nu este prea târziu”, a adăugat sursa apropiată de Zelenski, „ca SUA să ia măsuri decisive, iar ucrainenii speră că Administrația Biden va face acest lucru.”

Comentariile oficialului de la Kiev au venit la câteva ore după o declarație publică comună surprinzătoare făcută de guvernele polonez și ucrainean. Miniștrii de externe din cele două țări au fost co-autorii unui material de opinie publicat în Politico Europe în care l-au îndemnat pe Biden să urmeze exemplul Congresului SUA și să facă tot ce îi stă în putință pentru a bloca conducta.

„Facem apel la președintele american, Joe Biden, să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a împiedica finalizarea proiectului,” au scris Zbigniew Rau și Dimitro Kuleba. „Din păcate, Rusiei i s-a permis să avanseze până acum cu proiectul, chiar dacă continuă să încalce suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, demonstrând o ignorare flagrantă a dreptului internațional.”

„Acest proiect nu se referă la securitatea energetică a Germaniei, aliatul și partenerul nostru apropiat. Ucraina apreciază profund eforturile Germaniei de a aduce pacea în regiunea Donbass distrusă de război și sprijinul său vital pentru reformele Ucrainei. Respectăm dreptul Germaniei de a-și exprima punctul de vedere. Dar, de asemenea, credem cu tărie că aceste tipuri de proiecte nu pot fi privite în mod restrâns prin prisma relațiilor bilaterale, ci ar trebui abordate dintr-o perspectivă mai largă a intereselor și securității Europei în ansamblu,” au scris Rau și Kuleba.

„Nord Stream 2 a provocat destule daune Occidentului. E timpul să-i punem capăt,” au afirmat șefii diplomațiilor de la Varșovia și Kiev, indicând că „SUA pot juca un rol important în prevenirea finalizării proiectului.”

Răpunzând apelului public făcut de cei doi oficiali din Europa, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat: „Administrația Biden se angajează să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a contracara influența malignă a Rusiei și pentru a sprijini obiectivele transatlantice de securitate energetică.”

Price a adăugat: „Am fost clari când am spus că companiile riscă sancțiuni dacă sunt implicate în proiectul Nord Stream 2. Continuăm să examinăm entitățile implicate într-o activitate potențial sancționabilă.”

Citeste si:  Încercările prin care a trecut Biden: Prima soție și fiica au murit într-un accident de mașină, iar el a fost operat de două ori pe creier

La rândul ei, purtătoarea de cuvânt de la Casa Albă, Jen Psaki, a afirmat că Nord Stream 2 este „o afacere proastă pentru că împarte Europa, expune Ucraina și Europa Centrală Rusiei – manipulării ruse și pentru că merge împotriva obiectivelor declarate ale Europei în materie de energie și securitate.”

Axios a afirmat că partenerii americani din Europa de Est și Centrală vor ca Biden să arate că este dispus să facă orice este nevoie pentru a opri finalizarea conductei. Aceasta ar include sancționarea întregii flote de construcții și semnalarea dorinței de a sancționa companiile de utilități germane care ar primi energia rusă.

Analiștii dau ca exemplu strategia abordată de Administrația Trump, care a recurs inclusiv la amenințări comerciale la adresa cancelarului Merkel pentru a opri Nord Stream 2. Secretarul de stat din ultimii ani ai președinției lui Trump, Mike Pompeo, a lăsat, de asemenea, calea deschisă pentru o gamă mai largă de sancțiuni, spunând de exemplu vara trecută că lansează „un avertisment clar pentru companiile care ajută și încurajează proiectele de influență malignă ale Rusiei” că acestea „nu vor fi tolerate… Ieșiți acum (din aceste proiecte) sau riscați consecințele.”

Construcția Nord Stream 2 a fost oprită în timpul președinției lui Trump, după ce administrația republicană, îndemnată de Congres, a semnat legi în 2019 și 2020 care au oprit lucrările la gazoduct.

În timp ce echipa Biden a declarat că conducta este „o afacere proastă” și că vrea să o oprească, administrația noului lider american a făcut puțin până acum pentru a sugera că este dispusă să se angajeze în acțiuni decisive. Iar rușii au remarcat acest lucru. Construcțiile la Nord Stream 2 au fost reluată cu doar câteva zile după inaugurarea președintelui Biden.

La 6 februarie, nava rusească Fortuna, vizată de sancțiuni în ultimele zile ale Administrației Trump, a început să desfasoare operațiuni de așezare a țevilor în apele daneze. Lucrările vor fi finalizate în mare parte până la sfârșitul lunii aprilie, potrivit Autorității maritime din Danemarca.

În urmă cu o săptămână, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat la televiziunea de stat rusă că Nord Stream 2 va fi finalizat „în ciuda abordărilor distructive” ale Statelor Unite. Potrivit informațiilor, conducta este gata în proporție de 90% și ar putea fi finalizată până în vară fără o intervenție majoră pentru a o opri. Dacă această intervenție va veni din partea Administrației Biden, rămâne de văzut.

Cert este că, cel puțin deocamdată, președintele democrat nu se grăbește să impună sancțiuni Rusiei – așa cum îi cer congresmenii americani – și, deși critică proiectul, preferă să îl menajeze pe Putin si sa dea întâietate îmbunătățirii relațiilor cu Germania.

Surse: Axios, Bloomberg, Wall Street Journal, Politico

Sursa Foto: Official White House Photo by David Lienemann


Sursa: G4Media

 5 total views