Abonare la google news

Cum au reușit insulele Feroe să scape de coronavirus

Pe 26 februarie epidemia de Covid-19 a fost oficial eradicată în Insulele Feroe. Din iulie 2020 arhipelagul nostru a trecut prin trei valuri pandemice, și de fiecare dată numărul cazurilor a scăzut rapid. La început părea a fi doar noroc. Acum pare mai degrabă rezultatul unei strategii de succes, scrie Bárður á Steig Nielsen (premierul Insulelor Feroe) într-un articol publicat de The Guardian și citat de Rador.

Cum am reușit? Din unele puncte de vedere răspunsul nostru la Covid-19 a urmat același parcurs ca în alte țări: testare, urmărirea contactelor, restricții de circulație, campanii de sănătate publică și reorganizarea sistemului nostru medical. Dar, din alte perspective, abordarea noastră a fost unică. Spre deosebire de mai toate celelalte guverne am decis încă de timpuriu că e bine să influențăm comportamentul cetățenilor noștri prin recomandări – nu prin măsuri legislative.

Încrederea generează și mai multă încredere – sau cel puțin acest lucru s-a dovedit a fi valid în cazul nostru. Suntem convinși că restricționarea cetățenilor noștri prin lege, în antiteză cu încurajarea lor prin recomandări, ne-ar fi adus într-o situație mai rea decât cea de acum.

Însă această strategie bazată pe încredere nu a fost unicul mijloc prin care am reușit să eradicăm virusul. Gestionarea noastră a pandemiei în primăvară și vară a fost unică în ce privește amploarea și eficiența capacității de testare. Anul trecut Insulele Feroe au avut ce mai mare rată de testare per capita din lume.

Citeste si:  Florin Busuioc, infectat cu coronavirus. A luat virusul de la Cătălin Măruţă: "Am stat în spital o lungă vreme"

Am testat uneori chiar și 2% din populație – 1.000 de oameni – pe zi (populația noastră depășește un pic 50.000). Începând din iunie am cerut ca toți călătorii să fie testați la sosirea pe aeroport și am recomandat ca ei să facă un al doilea test după șase zile.

Capacitatea de testare nu apare din neant. Sectorul nostru industrial a reprezentat un avantaj enorm. Producția de somon de crescătorie este o industrie esențială a Insulelor Feroe, iar în trecut crescătorii au fost năpăstuiți de boli ale somonului, care în mai multe rânduri au provocat colapsul industriei. Drept răspuns, autoritățile noastre veterinare au clădit infrastructura necesară pentru testarea rapidă a acestor boli în caz de apariție a unei urgențe.

Atunci când a lovit pandemia, autoritățile veterinare au propus adaptarea acestor laboratoare pentru a fi folosite la testarea oamenilor pentru Covid-19. Ele au colaborat cu sectorul sanitar public și cu laboratoare private, astfel încât până în august am fost în măsură să ne mărim capacitatea de testare până la 5-7% din populație pe zi, o tactică pe care am combinat-o cu depistarea contactelor și cu măsuri de izolare.

Citeste si:  Hamidou Keyta rămâne la FC Botoșani! Transferul la Goztepe a picat în urmă cu puțin timp. „M-au sunat tot felul de turci”

Eradicarea coronavirusului la noi este o poveste despre ingeniozitatea indivizilor și instituțiilor care au conlucrat pe parcursul pandemiei, fără a fi avut vreo experiență anterioară de colaborare între ele. Firește, și alți factori au mai jucat un rol. Geografia contează: accesul în Insulele Feroe nu se poate face decât pe mare sau prin aer, astfel încât ne-a fost ușor să gestionăm potențialele cazuri de Covid-19 din rândul călătorilor. Cum populația noastră preferă să folosească mașina personală mai degrabă decât autobuzele și trenurile, era improbabil ca transportul în comun să fie sursa a numeroase infectări.

În plus, populația noastră e mult mai mică în comparație cu a multor altor țări și, în general, nivelul ei de încredere este ridicat. Un sondaj realizat în mai de Universitatea Insulelor Feroe a arătat că cei mai mulți feroezi au un nivel ridicat de încredere în guvern, în premier, în presa națională, în autoritățile locale, în șeful poliției, în autoritățile și experții sanitari și, în fine, în poporul feroez în general.

Este o veste bună în ce privește gestionarea bolilor. Încrederea în instituțiile politice, în presă și între cetățeni înlesnește orice tip de gestiune – inclusiv a unei pandemii. În societățile mici există adesea o supraveghere informală și se întâmplă des ca indivizii să aibă un simț puternic al autodisciplinei.

Citeste si:  Coronavirus Bulgaria: Unităţile de învăţământ, redeschise

Dovezi empirice indică de asemenea că „panopticul rural” – termenul academic desemnând controlul social în societăți mici sau rurale – al Insulelor Feroe a dus la o testare mai cuprinzătoare, la o depistare și monitorizare a contactelor mai eficientă și la mai multă conformare din partea publicului cu măsurile de carantină, igienă și distanțare socială.

Testarea, de una singură, nu poate fi suficientă. Multe dintre țările cu cele mai ridicate rate de testare se numără și printre cele cu cazurile cele mai multe. Testarea are succes doar atunci când e combinată cu monitorizarea eficientă a contactelor și cu izolarea. Și, în general, succesul strategiei pandemice a unei țări depinde de geografia și circumstanțele sociale ale respectivei țări. În concluzie, a fost experiența noastră până acum relativ de succes cu Covid-19 rezultatul competenței sau al norocului? Răspunsul este: câte un pic din ambele.

Sursa: The Guardian/ Rador/ Traducere: Andrei Suba


Citeste articolul pe G4Media

 43 total views