Creditul de consum: un studiu bun doar pe jumătate, până acolo unde devine populist

Se poate spune că au fost alese state din regiuni geografice diferite și, mai important, una din economii, cea românească, este din afara zonei euro. Amănuntul este important, pentru că în foarte multe aspecte, inclusiv bancare, există diferențe mari între economiile din zona euro și cele din afara acesteia.

Studiul realizat de organizația neguvernamentală își propune să analizeze modul în care funcționează piața bancară europeană după câțiva ani de aplicare a directivei privind creditele de consum.

Inițiativa este binevenită și se înscrie în logica europeană, pentru că instituțiile Uniunii au bunul obicei de a face o analiză de impact pe marginea unor decizii care au fost luate în urmă cu ceva timp.

Din acest punct de vedere studiul este necesar. Dar, concluziile sunt limitate. Nu se pot extrapola rezultatele obținute ca urmare a analizei a trei state pentru toate cele 27 de țări membre. Este, însă, probabil ca studiul să fie extins la nivelul mai multor state membre.

Citeste si:  Turism în pandemie. Numărul cazărilor în UE a scăzut la jumătate față de anul trecut (Eurostat)

Deocamdată, rezultatele nu sunt atât de convingătoare pe cât ar părea. Astfel, analiza creditului de consum are în vedere patru produse bancare: creditul pentru achiziția unui autoturism, creditul de nevoi personale, creditul rapid și creditul de refinanțare.

 Analiza arată o situație surprinzătoare, dacă luăm în calcul faptul că a cuprins două economii din zona euro și una din zona non-euro. Diferențele dintre dobânda anuală efectivă minimă și cea maximă sunt extrem de mari.

La creditele pentru autoturisme diferența este între 6% și 45%, la creditele pentru nevoi personale diferența este între 8% și 219%, pentru creditele de refinanțare, diferența este între 12% și 361%, iar pentru creditul pe o zi, diferența este între 7% și 30.341%.

Diferențele sunt ciudat de mari, chiar dacă România este și ea inclusă în analiză.

Citeste si:  VIDEO Percheziții în aproape jumătate din țară la persoane bănuite de evaziune fiscală, abuz în serviciu și poluare prin evacuare de deșeuri

Extremele sunt exagerate, iar multe dintre cifre par de-a dreptul neverosimile într-o zonă euro care are totuși dobânzi zero. Mediile sunt mai mici, dar totuși mult peste ceea ce ne-am putea aștepta într-o economie a zonei euro.

Dincolo de cifrele spectaculoase, raportul scoate în evidență o serie de probleme ale sistemului bancar din cele trei state membre supuse analizei:

  • informațiile oferite de creditori înaintea încheierii contractului de credit sunt neclare;
  •  consumatorii nu primesc informații clare în legătură cu costurile pe care trebuie să le suporte în cazul unor restanțe la plată;
  •  există practici publicitare înșelătoare;
  •  evaluarea bonității unui client se calculează eronat, pe baza unor date neadecvate și, în final,
  •  analiza constată că nivelul mare al dobânzilor la creditele de consum se constată la creditele online și la cele acordate de instituțiile financiare nebancare.
Citeste si:  Accidentare horror la primul turneu de tenis din 2021! Adversara Sofiei Kenin, prabușită pe teren din cauza unui panou publicitar | VIDEO

Raportul se încheie cu o serie de recomandări. Acestea sunt: introducerea unor noi teste și informații în momentul pre-contractual, adică al prezentării datelor generale ale creditului. Informațiile privind creditul ar trebui furnizate cu cel puțin 48 de ore înainte de a fi semnat contractul de împrumut și, în fine, se propune introducerea unui plafon al dobânzii anuale efective.

Studiul este destul de controversat. Amestecă o serie de constatări ale consumatorilor cu unele comportamente ale sistemului bancar.

Dar, una din propunerile studiului este concretizată într-o obsesie care circulă și pe la București și anume plafonarea dobânzii. De aceea, se poate spune că studiul este doar pe jumătate reușit. Adică, până acolo unde începe să cadă în propuneri populiste.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

Sursa: RFI

 9 total views