duminică 5 septembrie 2:00 AM

Abonare la google news

Cine este cel mai supravegheat deținut din Franța și cât cheltuiește statul cu el. Procesul său începe săptămâna viitoare


Supravegherea celui mai păzit deținut din Franța costă peste 430 de mii de euro pe an. Salah Abdeslam este singurul supravieţuitor al comandoului care a comis atentatele de la Paris din toamna anului 2015.


Teroristul, al cărui proces va începe săptămâna viitoare, este în izolare totală de peste cinci ani. E supravegheat video non-stop, atât în timpul plimbărilor prin curtea închisorii, cât și în celulă. Este o premieră în Hexagon, devenită posibilă datorită unui vot în Parlament.

Potrivit autorităților, numai implementarea sistemului de protecţie video a costat 160 de mii de euro, în timp ce cheltuielile de personal costă 390 de mii de euro anual.

130 de oameni au murit în atacurile din noiembrie 2015, iar în afara lui Abdeslam, mai sunt judecați alți 11 complici ai atacatorilor.

Devenit cel mai căutat terorist al Europei, Salah Abdeslam a fost prins la Bruxelles în martie 2016 și apoi a fost extrădat în Franța. Procesul său începe la 8 septembrie și ar putea dura până în martie anul viitor. De când a fost adus în Franța, el a refuzat să facă declarații.

salah abdeslam Salah Abdeslam

Singurul supraviețuitor al comandoului terorist care a acționat în noiembrie 2015 este judecat pentru „asociere teroristă criminală”. El este acuzat că i-a adus pe cei trei atacatori sinucigași la Stade de France. Și el avea o centură cu explozibili pe care nu a activat-o sau care nu s-a activat, din motive încă necunoscute.

Născut la 15 septembrie 1989 în Belgia, Salah Abdeslam a fost deja judecat la Bruxelles în 2018 pentru că a tras asupra unor polițiști cu câteva zile înainte de arestarea sa, în martie 2016. A fost condamnat în Belgia la 20 de ani de închisoare. 

Ce s-a întâmplat la Paris în noaptea de 13 spre 14 noiembrie 2015

O sută treizeci de morţi, peste 350 de răniţi şi o Franţă traumatizată. În numai trei ore, în noaptea de 13 spre 14 noiembrie 2015, un comando jihadist a determinat intrarea unei întregi ţări într-o nouă eră în domeniul securităţii, iar unda de şoc produsă de atentatele de la Paris încă se simte la nivel mondial.

Vineri, 13 noiembrie 2015, în jurul orei locale 21:20 (20:20 GMT), milioanele de telespectatori care urmăreau un meci de fotbal amical între selecţionatele Franţei şi Germaniei, organizat pe faimosul Stade de France din nordul Parisului, au auzit o explozie. Un atacator kamikaze s-a aruncat în aer în apropierea arenei sportive, unde era prezent şi preşedintele francez de atunci, Francois Hollande. Un trecător a fost ucis. În următoarea jumătate de oră, alţi doi bărbaţi s-au aruncat în aer în apropierea stadionului, fără a provoca alte victime.

Aproape în acelaşi timp, trei indivizi puternic înarmaţi, circulând cu un automobil negru marca Seat, au atacat cu arme automate clienţii aflaţi pe terasele mai multor baruri şi restaurante din apropierea Pieţei Republicii din Paris, omorând 39 de persoane, înainte ca unul dintre atacatori să se arunce în aer.

După 20 de minute de la prima explozie de lângă Stade de France, alţi trei jihadişti au lansat un atac la sala de spectacole Bataclan, unde o trupă americană de rock – Eagles of Death Metal – cânta într-un concert la care veniseră 1.500 de fani. Cei care, după aproape trei ore de captivitate, au scăpat din acest infern vorbesc despre imagini cu adevărat terifiante, un adevărat masacru al cărui bilanţ a fost de 90 de morţi.

Totul se întâmpla după ce la începutul anului, în ianuarie, Franța fusese deja traumatizată de atentatele de la sediul săptămânalului Charlie Hebdo şi de la un magazin evreiesc din estul Parisului, soldate cu 21 de morţi, printre care patru atacatori.

De această dată, însă, atacurile – comise în însăşi inima Parisului – au vizat mai degrabă un mod de viaţă şi s-au vrut a fi un mesaj la adresa întregului Occident, angajat într-o campanie internaţională condusă de SUA pentru neutralizarea jihadiştilor din Siria.

A fost cel mai sângeros atac din Franța, după al Doilea Război Mondial.

În revendicarea atentatului, care a venit a doua zi, organizaţia Stat Islamic a menţionat că spectacolul de la Bataclan era o „sărbătoare a perversităţii”.

Şeful statului francez a decretat imediat starea de urgenţă la nivel naţional (prelungită ulterior până la finalul lui februarie 2016), 3.000 de militari suplimentari au fost desfăşuraţi în Franţa, au fost efectuate peste 600 de percheziţii, iar 150 de persoane au plasate sub arest la domiciliu.

Foarte rapid, anchetatorii francezi au înţeles că atacurile au fost comise de trei echipe. La scurt timp, ei au identificat patru din şapte atacatori kamikaze, cetăţeni francezi, dintre care majoritatea fuseseră în Siria pentru diferite perioade.

În apropierea frontierei cu Belgia a fost reperat și Salah Abdeslam (26 de ani), un francez stabilit în Belgia, suspectat că a făcut parte din echipa care a atacat barurile şi restaurantele din zona Pieţei Republicii din Paris. Fratele său, Ibrahim Abdeslam, a făcut parte din respectiva echipă şi s-a aruncat în aer într-o cafenea.

Salah Abdeslam a fost căutat căutat luni de zile de poliţie, ca şi Mohamed Abrini, un belgian marocan de 30 de ani, care fusese filmat de o cameră de supraveghere în compania Abdeslam, cu două zile înaintea atentatelor.

Presupusul creier al atentatelor, jihadistul belgian de origine marocană Abdelhamid Abaaoud, a fost ucis de forţele speciale ale poliţiei franceze la 18 noiembrie 2015, la capătul unei operaţiuni de amploare desfăşurată în suburbia Saint-Denis, din nordul Parisului.

Atentatele comise la Paris pe 13 noiembrie şi în care au fost implicaţi mai mulţi tineri musulmani crescuţi sau care au trăit pentru o perioadă în cartierul Molenbeek din Bruxelles au readus în atenţie şi situaţia musulmanilor din Belgia.

Sosirea în această ţară europeană a curentului salafist, apărut în Arabia Saudită, s-a produs la finalul anilor ’70. La acea vreme, a fost inaugurată Marea Moschee din parcul bruxellez Cinquantenaire, locaţie oferită Arabiei Saudite de Regele Baudouin al Regatului Belgiei. Adepţi ai unei interpretări riguroase a Coranului şi ai unei practici care se inspiră din primele generaţii după apariţia islamului, salafiştii s-au plasat pe o poziţie aparte faţă de comunitatea musulmană şi moscheile din Belgia, legate în mod tradiţional de Maghreb

Editor : Luana Pavaluca


Digi24.ro