miercuri 20 octombrie 10:18 AM

Abonare la google news

Cine a blocat achiziția de trenuri electrice noi? Cătălin Drulă: „E halucinant că, deși avem o singură ofertă, Autoritatea de Reformă Feroviară nu a semnat contractul”. Fostul ministru al Transporturilor îl acuză pe Florin Cîțu că s-a opus reformei instituției

Fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă, desemnat acum de Dacian Cioloș pentru un nou mandat, afirmă într-un interviu pentru Economedia.ro că „este halucinant” faptul că Autoritatea de Reformă Feroviară nu a semnat încă contractul cu Alstom pentru livrarea de trenuri electrice noi, în contextul în care aceasta este singura ofertă depusă și toate procedurile au fost încheiate. Drulă îl acuză pe premierul demis Florin Cîțu că s-a opus reformei instituției, în ciuda faptului că, la patru ani de la operaționalizare, încă nu a finalizat nicio achiziție de trenuri. Reamintim că președintele ARF este numit direct de către premier, nu de către ministrul Transporturilor.


Economedia.ro: Ați promis pe 7 septembrie că „în cel mult două săptămâni” se încheie licitația și semnați contractul pentru cele 20 de trenuri electrice noi. ARF tocmai a prelungit procedura de evaluare cu un singur ofertant până pe 17 ianuarie. Ce s-a întâmplat acolo mai exact?

Cătălin Drulă: Nu știu, dar este o întrebare foarte bună pe care să o adresați către ARF, pentru că practic este un singur ofertant. Evaluarea ofertei tehnice, evaluarea ofertei financiare sunt ambele etape încheiate și trebuia dat raportul procedurii. Asta înseamnă, pe românește, că s-a încheiat licitația, ai comunicat câștigătorul. De ce acest ultim pas nu s-a mai întâmplat? Eu mă așteptam să fie în câteva zile. De ce suntem în a doua jumătate a lui octombrie și încă nu e gata e o întrebare foarte bună, nu am acest răspuns nemaifiind la minister.


Dar este într-adevăr halucinant, pentru ai o singură ofertă. Iar asumarea pe care a avut-o față de mine președintele ARF a fost cea pe care am declarat-o și public. Am discutat cu dumnealui în luna august și mi-a spus: „Ok, avem o singură ofertă, nu e mare lucru de evaluat, ar trebui să ne bifăm și să facem hârtiile corespunzătoare, cam într-o lună se încheie”. Și o vreme am urmărit, am întrebat dacă evaluarea tehnică a fost finalizată, dacă evaluarea financiară a fost finalizată. Mi s-a răspuns că da.

Deci urma să se comunice raportul procedurii – închiderea, cum ar veni – într-o săptămână. Mi s-a răspuns că într-o săptămână e gata. De ce nu e încă gata, aia e o întrebare la care nu am eu răspuns.

Economedia.ro: Spuneați că vreți să reformați ARF, chiar să o desființați. Cine nu v-a lăsat să o faceți?

Cătălin Drulă: Am avut niște discuții, niște divergențe și cu premierul pe tema ARF. Eu am spus că sunt două căi: ori o reformă din temelie, adică schimbăm oamenii. Și aici o vreme s-a opus. Vă reamintesc că conducătorul ARF este numit de premier, nu de ministrul Transporturilor – așa e legea – și poziția de conducere este numită politic, este cu rang de secretar de stat. În tragerea aceea pe care am făcut-o în coaliție cu instituțiile, (funcția, n.r.) revenea către USR. În momentul în care am vrut să propunem o schimbare acolo, premierul s-a opus.

Cu desființarea nu a fost foarte entuziast. Și atunci, din mai multe variante neoptime, am zis că totuși finalizarea acestor proceduri de achiziție de rame, măcar a aceleia pentru 20+17 trenuri interregio, este o variantă să luăm ce e mai bun din ce e pe masă.

Cam asta este povestea acestei instituții și arată cumva limitele de funcționare ale unei instituții în momentul în care începe prost. În 2017 a fost operaționalizată, sub un guvern PSD, au fost aduși oameni care nu erau pricepuți, a fost politizată și instituția asta și rezultatul este că, de unde avea niște sarcini destul de clare – să cumpere trenuri pe bani europeni, să reformeze partea de alocare a compensației de serviciu public, a subvenției pentru zona de călători –, a cam eșuat peste tot.

Odată ce o instituție este formatată prost și aduși oameni care nu sunt potriviți, e mult mai greu de reformat, pentru că oamenii au dat concurs pe posturi. Formal vorbind, nu pot fi discreționar înlocuiți, relațiile de muncă sunt stabilite și cumva lucrurile sunt mult mai lente.

Era și varianta de a desființa și de a găsi o formulă de a aduce această zonă de gestionare a strategiei feroviare.

O nouă ratare pentru semnarea contractului

Reamintim că Ministerul Transporturilor prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a ratat, din nou, semnarea contractului de 1,3 miliarde lei pentru achiziţia celor 20 de rame electrice noi, deși are o singură ofertă depusă, cea de la Alstom, după cum scria Economedia.ro aici, în data de 13 octombrie.

ARF a prelungit până în 17 ianuarie 2022 evaluarea ofertei, după cum arată datele oficiale din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SICAP).

Este un nou eşec major, după un lung şir de licitaţii, contestaţii şi amânări care durează deja de doi ani, mai ales că, achiziţia de trenuri noi are finanţare europeană nerambursabilă.

Semnarea contractului şi livrarea în decurs de doi ani a celor 20 de rame cu posibilitatea de a extinde contractul cu încă 17 unităţi ar însemna „o gură de oxigen” pentru CFR Călători şi operatorii privaţi români care se pregătesc de liberalizarea serviciilor de transport şi concurenţa marilor companii din Europa Centrală şi de Vest. În plus, ramele noi sunt aşteptate şi pentru proiectul Trenului Metropolitan.

Ultima achiziţie de trenuri noi la CFR Călători a fost în urmă cu 15 ani atunci când s-au cumpărat automotoarele Desiro, „Săgeata Albastră”.

„Performanţa” ARF, companie în subordinea Ministerului Transporturilor este şi mai greu de explicat/justificat dacă ne referim la al doilea mare proiect pentru achiziţia de trenuri noi: lansată încă din aprilie 2019, procedura pentru cumpărarea a 40 de rame regionale (1,7 miliarde lei) a fost anulată deja de două ori urmând să fie organizată o nouă licitaţie.

Anterior, într-un drept la replică transmis Economedia.ro, ARF menționa că activitatea principală a autorității este dată de administrarea Contractelor de Servicii Publice (CSP), mai precis „gestionarea anuală a sumei de aproximativ 350 milioane euro – ce constituie compensaţia de serviciu public şi facilităţile de călătorie acordate celor şase operatori de transport feroviar de călători”.

Economedia.ro


URMARESTE-NE PE FACEBOOK !