Abonare la google news

Ce se întâmplă cu pozele noastre când utilizăm Facebook, Instagram sau Twitter. Interviu cu avocatul Paul Cosmovici

Apariţia şi dezvoltarea lor a generat un val de lipsă de responsabilitate în privinţa drepturilor de proprietate intelectuală asupra conţinutului postat. Majoritatea oamenilor nu-şi cunosc drepturile şi nu înţeleg nici când le încalcă pe ale altora.

Într-o serie de interviuri cu Paul Cosmovici, Managing Partner al Cosmovici Intellectual Property, vom aborda drepturile de autor aferente utilizării reţelelor sociale (Facebook, Instagram, Twitter, YouTube şi Tik-Tok) din perspectiva drepturilor de proprietate intelectuală. În primul material discutăm despre Facebook, Instagram şi Twitter.

Înainte de a trece mai departe, câteva detalii despre Paul Cosmovici.

Paul Cosmovici este consilier în domeniul Proprietăţii Intelectuale, fiind avocat în barourile din New York, Geneva, Paris, Frankfurt şi Bucureşti. Are experienţă în domeniul strategiei de Proprietate Intelectuală, implicându-se în tranzacţii comerciale, extinderi de portofolii de mărci şi în protejarea efectivă a activelor de IP pentru multinaţionale, dar şi pentru startup-uri. În ultimii 10 ani, Paul a lucrat cu organizaţii din farma, FMCG, software, investiţii.

 

Ce ar trebui să ştim din perspectiva drepturilor de proprietate intelectuală în momentul în care ne facem un cont pe una dintre platformele sociale?

În primul rând, ar trebui să avem în vedere faptul că atunci când deschidem un cont pe una dintre aceste platforme, ca şi atunci când deschidem un cont bancar, ne supunem unor termeni şi condiţii, pe care trebuie să îi citim, înţelegem şi să îi acceptăm, evident dacă suntem de acord cu acele prevederi. Problema e că de cele mai multe ori, ne dăm consimţământul fără să ştim cu ce suntem de acord, ce drepturi şi obligaţii avem. În acei termeni şi condiţii apar informaţii cheie care ne ajută să înţelegem ce trebuie să ştim dacă suntem autorii unei imagini, ce responsabilităţi avem când preluăm o imagine care nu este a noastră şi o utilizăm sau ce se întâmplă când o imagine este preluată şi utilizată de către terţe persoane în diferite scopuri şi contexte.

Atât la nivel naţional, cât şi internaţional, o bună parte din prevederile privind drepturile de autor sunt destul de similare, cu mici diferenţe evident. În România, de exemplu, conform Legii 8/1996, constituie obiectul drepturilor de autor, operele de creaţie intelectuală din domeniul artistic, precum şi oricare alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei. Astfel, o operă beneficiază de protecţie sub incidenţa legii atât timp cât este o creaţie intelectuală a unuia sau mai multor autori. Un autor îşi poate da consimţământul ca terţi să utilizeze fotografiile, deci când preluăm sau transmitem o imagine putem face asta numai cu acordul expres al autorului. Încălcarea acestor drepturi poate atrage răspundere penală.

Ce trebuie să ştim despre drepturile de autor când utilizăm Facebook, Instagram sau Twitter?

Pentru a utiliza platforma Facebook, de exemplu, este necesar consimţământul în vederea utilizării conţinutului creat şi distribuit pe platformă, fie că e vorba de fotografii sau clipuri video. La secţiunea de “Permisiuni” este menţionat că utilizatorul deţine drepturile de proprietate intelectuală şi că prin acceptarea condiţiilor postează aceste drepturi, însă totodată asta înseamnă şi că licenţa acordată către Facebook are caracter neexclusiv, transferabil, sublicenţiabil, fară drepturi de autor. Mai mult, licenţa este valabilă la nivel internaţional şi îi permite platformei să găzduiască, distribuie, utilizeze, modifice, ruleze, copieze, să prezinte public, să traducă conţinutul şi chiar să creeze opere derivate. Cred că atunci când ţi se prezintă aceste detalii conştientizezi importanţa citirii acelor termeni şi condiţii menţionaţi, pentru că au foarte multe implicaţii.

Există, într-adevăr, o simetrie a drepturilor inserate în licenţele de utilizare a celor trei reţele, cu menţiunea referitoare la utilizarea de către terţi, conform căreia Instagram protejează ceva mai riguros în modul de utilizare asupra fotografiilor publicate de utilizatori. Mai exact, Instagram beneficiază de un algoritm care blochează copierea sau descărcarea directă a pozei, permiţând doar distribuirea sau copierea link-ului (aşadar cu indicarea autorului). Twitter, precum Instagram şi Facebook, are un regim similar în ceea ce priveşte licenţa, user-ul păstrând drepturile la orice conţinut pe care îl trimite, postează, afişează pe sau prin intermediul acestei platforme. Aceste licenţe vor putea înceta doar în momentul în care utilizatorul decide ştergerea contului.

Paul Cosmovici FOTO Arhiva Personală

Care este diferenţa dintre un cont privat şi unul public?

Dacă optezi pentru un cont public, trebuie să ai în vedere faptul că nu vei mai putea controla audienţa şi că oricine este înscris pe Facebook, Instagram sau Twitter va putea vizualiza profilul tău, indiferent dacă are sau nu cont. Dar, dacă cineva preia o fotografie de pe un cont public nu înseamnă că e absolvit de respectarea legii drepturilor de autor doar pentru ca tipul profilului era public, legea se aplică cu acceaşi forţă şi întindere. Orice preluare a unei opere impune acordul titularului.

Însă, tot mai mulţi aleg să îşi ţină contul privat pentru că, în calitate de titular, pot restrânge sau extinde în mod controlat sfera audienţei profilului tău. Astfel, fotografiile publicate, alături de restul conţinutului, vor putea fi accesate şi utilizate doar de către grupurile de persoane aprobate de utilizator în lista de urmăritori înscrişi pe una dintre platformele în discuţie.

Cum putem folosi platformele sociale responsabil, fără să încălcăm drepturile de autor?

În primul rând trebuie să înţelegem că, deşi acordăm acea licenţă, nu înseamnă că fotografiile de pe Facebook, Instagram sau Twitter pot fi utilizate altundeva, dacă nu avem permisiunea în mod specific a persoanei care este autorului fotografiei, copierea şi utilizarea imaginii găsită pe acele platforme reprezintă o potenţială încălcare a drepturilor de autor. Astfel, dacă nu am creat noi conţinutul, este posibil ca ulterior postării, să fim notificaţi cu privire la o eventuală încălcare a drepturilor de autor. Iar dacă această acţiune se întâmplă în mod repetat, este foarte probabil ca Facebook să dezactiveze contul.

Mai există şi opţiunea prin care poţi obţine permisiunea scrisă a unei terţe persoane de a folosi fotografia după bunul plac. Aşadar, te vei asigura că nu va exista posibilitatea de a încălca drepturile cuiva. Fie că e vorba despre un profil public sau un profil privat, ceea ce trebuie să reţinem este că deţinem drepturi de autor doar asupra conţinutului creat de către noi.

Orice informaţie sau poză preluată de pe un alt profil, nu oferă drepturi exclusive de proprietate intelectuală asupra conţinutului respectiv. Indiferent de context, va trebui să obţii permisiunea scrisă a creatorului original. Chiar dacă un profil de pe Instagram, de exemplu, este unul privat, urmăritorii acelui cont nu au posibilitatea de a prelua ei înşişi conţinutul respectiv.

Ce ar trebui să facă autorii (fotografi, artişti, jurnalişti etc.) pentru a preveni încălcarea drepturilor asupra operelor pe care le creează ?

Titularii drepturilor de autor aleg să aibă o arhivă cu toate operele realizare, astfel încât să existe date concludente cu privire la data şi ora realizării operei. De asemenea, din ce în ce mai mulţi autori abordează preventiv modul în care operele lor sunt distribuite şi utilizează watermark-uri pentru a fi recognoscibil autorul şi a indica sursa de provenienţă. Dar cel mai relevant este ca autorii să îşi înregistreze operele la oficiile competente înainte de prima publicare a operei – întrucât drepturile de autor se nasc independent de înregistrarea operei, procedura de înregistare a operei este de cele mai multe ori omisă. Cu toate acestea, formalitatea înregistrării operei, relativ facil de realizat, asigură cu succes funcţia probatorie în caz de incidente şi contribuie eficient la creşterea valorii activelor de proprietate intelectală. De aceea, o recomandare pentru autori este ca operele reprezentative din portofoliul acestora să fie înregistrate la oficiile competente (ORDA, US Copyright etc).

În ipoteza preluării fără drept a operei sau chiar în eventualitatea modificării operei şi publicării, ce pot face autorii pentru încetarea încălcării şi restabilirea situaţiei iniţiale?

Pot fi întreprinse mai tipuri de acţiuni, aici contează mult contextul în care este utilizată opera (i.e. în scop comercial sau nu), durata utilizării, vizibilitatea platformei, paginii pe care este publicată opera. Spre exemplu, în cazul unei încălcări, poate fi contactat cel care utilizează opera sau direct reţeaua socială pe care este publicată opera în scopul de a înceta utilizarea şi de a retrage/ elimina toate materialele în care este încorporată opera utilizată fără drept. De regulă, aceste solicitări sunt soluţionate cu celeritate (24h) prin intermediul mecanismele reţelelor sociale foarte bine dezvoltate în ultimii ani.

În prezent, companiile comunică activ cu clienţii prin texte, imagini, video-uri realizate intern sau de către agenţii, există riscuri din perspectiva drepturilor de autor referitor la această comunicare?

Întotdeauna. Cu excepţia cazului în care materialele sunt realizate de companie, ipoteză în care ar trebui să existe contracte de cesiune cu toate părţile implicate, orice material publicat trebuie să fie conform cu legislaţia (i.e. acordul autorului acolo unde este cazul, indicarea autorului, obţinerea unei licenţe pentru utilizare). Există o practică a companiilor de a prelua imagini din baze de date publice, fără implicaţii de cost, şi publicarea acestora pe paginile de internet ale companiei. Au fost numeroase situaţii în care autorii au reclamat încălcarea şi inclusiv despăgubiri pentru utilizarea fără acord. Tocmai de aceea, recomandăm o verificare atentă a termenilor şi condiţiilor de utilizare a imaginilor.

 

 

 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Citeste articolul pe Adevarul