Abonare la google news

Care este impactul valurilor de căldură asupra economiei

În vara anului 2015, în Cluj-Napoca au fost înregistrate trei valuri de căldură. Ca urmare a acestora s-a calculat o pierdere potenţială estimată la circa 38.2 milioane de euro, pierdere datorată diminuării productivității muncii. La acest tip de pierderi trebuie adăugate costurile ridicate pentru energie electrică consumată și impactul asupra sănătății umane, în general.

Deşi există mai multe definiţii la nivel internaţional, în general, valurile de căldură sunt considerate evenimente meteorologice extreme caracterizate prin temperaturi ale aerului considerabil mai ridicate decât valorile normale ale perioadei în care se produc şi care durează cel puțin trei zile consecutive.

În perioada de vară, în zonele urbane, acestea pot fi intensificate de prezenţa spaţiilor construite. Geometria spațiului, densitatea clădirilor de piatră şi beton, lipsa spațiilor verzi și proprietățile termice ale suprafețelor urbane (ex. capacitatea asfaltului, a trotuarelor şi a clădirilor de a absorbi și menține căldura în timpul zilei şi de a o elibera asupra în timpul nopţii) conduc la creşteri semnificative ale temperaturii în oraşe comparativ cu arealele arealele rurale limitrofe, fenomen numit insulă de căldură urbană.

În termeni practici, suprapunerea valurilor de căldură peste insula de căldură urbană poate avea un impact major asupra populaţiei şi mediului înconjurător, dar și asupra mediului socio-economic. Dintre acestea stresul termic cauzat de excesul de căldură este cel mai important.

Un impact major al valurilor de căldură este cel economic

Un studiu realizat în Berlin și Brandenburg în 2011 a concluzionat că în timpul valurilor de căldură din 1990 și 2006, cea mai înaltă rată a mortalității a fost în zonele dens populate din Berlin față de zonele mai puțin populate din aceeași zonă. Consumul mai mare de energie e o altă problemă cauzată de prezenţa insulelor de căldură urbană și de valurile de căldură deoarece pentru a putea avea o activitate eficientă, birourile, spațiile comerciale și casele trebuie răcorite la aproximativ 25° C, crescând astfel consumul de electricitate.

  • Un impact major al valurilor de căldură este cel economic, apărut ca urmare a scăderii productivităţii muncii, reducând în acest fel productivitatea economică, în general.
  • Un studiu recent analizând impactul valurilor de căldură asupra Australiei a estimat că scăderea productivității și absenteismul cauzat de acest tip de evenimente produc anual pierderi de cel puțin 6.2 mld. dolari americani, rezultate din cumularea pierderilor la nivel individual (932 dolari/persoană/an) calculat pentru o în medie de 10 zile/an.
  • Trebuie menţionat, totuşi, şi faptul că aceste pierderi sunt specifice unei regiuni geografice adaptate la condiţii de temperaturi ridicate.

În cazul Europei, și mai ales al României, costul valurilor de căldură poate fi mult mai mare decât în Australia dată fiind lipsa experienței în combaterea efectelor negative ale acestor fenomene. Mai mult decât atât, în cazul României se adaugă absența unei informări corespunzătoare a populației în legătură cu consecinţele existenţei insulelor de căldură urbane care amplifică intensitatea valurilor de căldură, dar şi unor aspecte metodologice de emitere a avertizărilor, notează prof. univ. Adina-Eliza Croitoru și lector univ. dr. Adina Viorica Rus pentru Infoclima.

De exemplu, toate avertizările de temperaturi extreme (inclusiv cele pentru valuri de căldură) sunt emise pe baza temperaturilor înregistrate/prognozate la stațiile meteorologice, situate, de obicei, în afara oraşelor, și nu pe baza temperaturilor înregistrate în zonele urbane, acolo unde temperatura creşte considerabil sub influenţa arealelor construite.

Cum arată valurile de căldură și insula de căldură urbană la Cluj?

În vara anului 2015, în Cluj-Napoca s-au înregistrat trei valuri de căldură (două în iulie și unul în august) care au totalizat 21 de zile. Dintre acestea, cele din luna iulie au debutat ca valuri de căldură moderate şi au atins intensitatea valurilor de căldură severe timp de patru zile consecutive fiecare, în timp ce al treilea, produs în luna august, a debutat ca un val de căldură sever şi a atins intensitatea maximă, extrem de sever, în două episoade de 5 şi respectiv 6 zile consecutive.

În aer (la umbră şi la 2 m înălţime), temperaturile cele mai ridicate au depăşit 33 °C în timpul primelor două valuri de căldură şi 35 °C în timpul celui de-al treilea.

Pe baza imaginilor satelitare s-au detectat şi temperaturile suprafeţelor, în cazul celor trei valuri de căldură. Astfel, în funcţie de zona orașului, de tipul de ţesut urban şi de suprafaţă (construită, asfaltată, zonă verde sau acvatică), temperaturile, în jurul orei 12:15, au variat de la mai puţin de 25 °C, în arealele împădurite din nordul oraşului, în lungul Râului Someş şi deasupra arealelor lacustre, la peste 50 °C, în fostele zone industriale din estul oraşului sau în arealele comerciale nou construite din periferia vestică a oraşului la limita cu comuna Floreşti.

În general, temperaturile cele mai mari sunt caracterisitice zonelor urbane construite/asfaltate fără vegetație.

Temperatura suprafetelor obţinută din imaginea Misiuni LANDSAT în data de 7 iulie 2015 (sursa: Herbel et al., 2018)

Pe aproximativ 29 % din suprafața orașului s-au înregistrat temperaturi extrem de înalte (între 35.1 și 45 °C la nivelul suprafeţei) în cursul primului val de căldură. Suprafață a crescut la 36.1% în cazul celui de-al doilea val de căldură și respectiv la circa 46% în cazul celui de-al treilea și cel mai sever val de căldură din anul respectiv, produs în luna august.

Cum putem calcula impactul financiar/economic?

Este cert că incidența temperaturilor ridicate cauzează un impact asupra bunăstării locuitorilor. Dar dincolo de impactul manifestat prin disconfort termic, scăderea calității aerului sau creşterea consumului de energie şi a valorii coşului zilnic prin creşterea consumului de produse specifice (ex. îngheţată, apă, băuturi răcoritoare sau bere), e important să evaluăm impactul economic direct a valurilor de căldură, intensificate de prezenţa insulelor de căldură urbană.

Pentru a identifica impactul financiar la nivel de oraș s-a calculat câți bani este posibil să se fi pierdut ca urmare a reducerii productivității muncii a persoanelor angajate la nivelul orașului Cluj-Napoca aplicând formula de mai jos:

Pierderile economice = Numărul total de angajați x Productivitatea acestora (Eur/h) x Rata pierderilor de productivitate (%) x Numărul de zile cu val de căldură.

  1. Numărul de angajați – Conform Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, în 2015, în Cluj-Napoca erau înregistrați aprox. 90.000 angajați.
  2. Productivitatea (EUR/h) – Media națională a productivității în 2015 era de 5.6 EUR/h; aceasta a fost ajustată astfel încât să reflecte structura economiei locale, rezultând o productivitate medie la nivelul orașului Cluj-Napoca de 11.8 EUR/h.
  3. Rata pierderilor de productivitate – din cauza valurilor de căldură au fost estimate la 30% din productivitatea normală, aceasta fiind valoare medie a pierderilor de productivitate calculată la nivel European.
  4. Numărul de zile – pentru care a fost identificată prezența unui val de căldură: 15 (s-au exclus din calcul zilele de weekend).

Astfel dacă aplicăm cifrele specifice Municipiului Cluj-Napoca, se obțin pierderi potenţiale zilnice de 2.548.000 Euro din cauza reducerii productivității muncii cu 30%.

Pentru toate cele 15 zile în timpul cărora s-au înregistrat valuri de căldură, totalul pierderilor economice estimate s-a ridicat la 38.2 mil. Euro.

Din acest calcul au fost excluse weekendurile, astfel impactul final poate fi și mai mare pentru companiile care îşi desfășoară activitatea și în timpul weekendului. Mai mult decât atât, având în vedere capacitatea insulelor de căldură urbană de a prelungi durata valurilor de căldură, putem presupune ca perioada de-a lungul căreia productivitatea a fost redusă din cauza temperaturilor ridicate a fost mai lungă de 15 zile lucrătoare, respectiv impactul economic poate fi mai mare decât cel calculat.

Trebuie precizat însă ca acestea sunt pierderi potenţiale. De exemplu, în locaţiile în care există aer condiţionat, diminuarea productivităţii muncii este considerabil mai scăzută, dar intrucât nu exista date disponibile privind dotarea clădirilor în care există spaţii de lucru sau a locuinţelor cu aer condiţionat, nu s-a putut face o estimare a pierderilor reale.

Care ar fi soluțiile?

Pierderile economice pentru Municipiul Cluj-Napoca în perioada valurilor de căldură pot ajunge la 2.3 mil. euro pe zi în timpul verii, iar acest lucru poate avea un impact semnificativ  asupra întregii comunități.

Deși acest rezultat nu poate fi extrapolat la nivel regional sau național (din moment ce a fost calculat în baza indicatorilor specifici pentru Cluj-Napoca) modalitatea de măsurare și metodologia folosite  pot fi aplicate şi pentru alte localităţi/areale din România.

Astfel de raportări pot deveni instrumente eficiente pentru autoritățile locale, regionale și naționale în dezvoltarea strategiilor de combatere a fenomenelor meteorologice extreme în special şi a efectelor schimbărilor climatice, în general, cunoscut fiind ca una dintre manifestările schimbărilor climatice este creşterea duratei şi intensităţii fenomenelor extreme.

Citeste articolul pe Gandul