Abonare la google news

„Canionul Vrancei”, locul unde pietrele au fost modelate de apele Ţişiţei, iar capra neagră se arată sfioasă

Aproape de Cascada Putnei se află Rezervaţia Naturală Cheile Tişiţei, se află o arie protejată ce se întinde pe 8 kilometri, la 850 de metri altitudine.

Traseul începe din staţiunea turistică Lepşa, de pe şoseaua principală a DN2D Focşani-Tulnici. Intrarea costă doar 4 lei, iar pentru copiii de până la 10 ani se achită jumătate din preţ.

După ce intri pe poartă uiţi de toate grijile: apele Tişiţei au modelat pietrele pe care le-au întâlnit în cale, iar malurile înalte sunt pline de copaci şi plante protejate de lege.

„Veţi descoperi o mulţime de minunăţii ale naturii. Important este să ştii să le priveşti, să le vezi “povestea” şi să nu treci mai departe până nu le înţelegi. Nu trebuie doar să punctezi un obiectiv, ci să laşi să se imprime amintirile sale, să iubeşti totul aşa cum este. Cheile sunt văi spectaculoase şi pe oricare aţi merge, vă oferă spectacolul eroziunii în calcare şi mix sedimentar. Unele sunt mai abrupte, altele mai domoale pe porţiuni, dar cu siguranţă există mereu câte un “cotlon” misterios sau neumblat”, ne spune Alexandra Tătaru, profesor de geografie din Focşani.

Zone neumblate

Poţi admira în voie floarea de colţ, considerată regina florilor, teiul sălbatic, brusturele negru, diverse specii de brazi, pini sau ferigi.

Păstrăvul se zbenguie în voie în apele Tişiţei, capra neagră se fereşte, timidă, de turişti, pasărea-fluture zboară în voie din brad în brad, iar râsul, jderul, ursul brun şi lupul sălăşluiesc în zonele neumblate.

„Capra neagră se mai arată, dar o zbugheşte la fugă. Animalele sălbatice nu ies când trec turişti pe aici, fiindcă ele simt când e vânzoleală”,  spune Ionel Saragea, unul dintre ghizii turistici cu atestat din zonă.

Printre frumuseţile rezervaţiei se află şi stâncile denumite popular de localnici în trecut – Căciulata de Vrancea şi Cuşma Tişiţei. Oamenii locului spun că, în trecut, Cheile Tişiţei erau traseul pe care austriecii cărau material lemnos. Dovadă stau tunelurile de la capătul rezervaţiei.

„O femeie din Austria a aflat că zona are potenţial de exploataţie forestieră. Chiar înainte de anii 1900 a trimis austriecii aici să studieze terenul şi apoi au construit drumuri forestiere, chiar şi o cale ferată la un moment dat, din câte am înţeles. Datorită frumuseţilor din rezervaţie, Cheile Tişiţei sunt considerate diadema de aur a Vrancei”, povesteşte ghidul Ionel Saragea.

Puţin mai sus se află izvoarele de apă sulfuroasă, sănătate curată. Cheile Tişiţei oferă un spectacol de neuitat – stânci colţuroase, arbori înalţi şi o privelişte parcă scoasă din tablouri. Cu toate astea, turiştii trebuie să fie precauţi în drumul său spre locul unde se afla formaţiunile deoarece terenul devine pe alocuri din ce în ce mai accidentat. Văile sunt înguste, cu o mare energie de relief, având pe alocuri aspect de canion.

Cazare veţi găsi uşor, la pensiuni de patru şi trei margarete, cu saună, jacuzzi, biliard, bowling, mic dejun inclus, la preţuri bune, pentru orice buzunar.

Plăcintele poale-n brâu, caşul afumat sau păstrăvul învelit în cetină de brad nu vor lipsă de pe masă.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Istoria Cascadei Putna, monument al naturii. Cum şi-a croit drum printre două stânci imense VIDEO

Călător prin natură şi istorie, pe drumul şerpuit dintre Covasna şi Comandău FOTO
 

Punte pentru Turiști în Cheile Tițiței FOTO Ștefan Borcea

Imagini din aceeasi galerie

Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Citeste articolul pe Adevarul