joi 28 octombrie 5:56 PM

Abonare la google news

Autostrăzi digitale – o necesitate pentru România secolului XXI

În iunie 2021, în calitate de membri ai unei delegații parlamentare USR, am participat la schimbul de experiență cu Estonia, având un obiectiv bine definit: să cunoaștem modele de bune practici în domeniul digitalizării pe care le putem implementa în modernizarea administrației publice române.


Cum putem discuta în România despre implementarea infrastructurii IT preluând lecțiile celei mai digitale țări europene? În primul rând, trebuie recunoscut faptul că succesul estonian se datorează unui proces de peste 20 de ani de modernizare a administrației. Ca parte din aceste eforturi, autoritățile au abordat aceste demersuri într-o manieră multilaterală. În Estonia, populația beneficiază încă din clasele primare de cursuri pregătitoare în domeniul digitalizării, cu ajutorul cărora pot utiliza mai târziu instrumente digitale cu ușurință.

Primii pași pentru ca cetățenii români să poată accesa cu ușurință instituțiile statului:
La baza comunicării eficiente a cetățenilor cu sectorul public stă interoperabilitatea.
Ce reprezintă în realitate acest concept tehnic?
Practic, interoperabilitatea este abilitatea instituțiilor și autorităților publice de a interacționa și de a colabora pentru îndeplinirea obiectivului comun prin transferul de date de la una la alta. Interoperabilitatea constă în dezvoltarea unor „autostrăzi digitale” ale autorităților publice astfel încât acestea să poată transfera între ele documente și baze de date ale cetățenilor.
Astfel, cetățenii nu vor mai fi nevoiți să furnizeze același set de documente mai multor instituții. Facilitarea schimbului de informații între instituțiile statului, va elimina realitatea actuală în care fiecare autoritate are colectate de nenumărate ori în locuri diferite aceleași date despre cetățenii români. Totodată, situația actuală în care sistemele IT ale instituțiilor nu sunt corelate între ele determină cetățeanul ca, odată cu schimbarea unui document sau a unei informații, să parcurgă un demers inutil de a înștiința toate autoritățile statului de schimbarea respectivă.


De ce situația actuală trebuie urgent reformată?

În primul rând, interoperabilitatea este mijlocul prin care putem atinge întregul potențial al tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor, o realitate susținută și de către Comisia Europeană, pentru ca viața noastră să nu mai fie legată de dosarul cu șină.
În al doilea rând, menținerea sistemului actual de transmitere a documentelor în format fizic către fiecare autoritate în parte poate duce la situația în care cetățeanul, necunoscând procesul birocratic din spate, înștiințează o singură instituție de schimbarea datelor/documentelor lui (ex. schimbarea domiciliului), restul instituțiilor ce trebuiesc informate ulterior rămânând cu un set de date învechit până se ajunge la fiecare dintre ele în parte cu informația nouă. Aceste situații îngreunează comunicarea instituțiilor cu cetățenii, a instituțiilor între ele, împiedicându-le din a adresa problemele cetățenești într-o manieră eficientă.

Cum implementăm modelul Estonian în România?

Având în vedere că sectorul public și comunicarea cetățenilor cu autoritățile se bazează pe schimbul de documente, date și informații, începem să creăm un sistem de distribuție a datelor prin o infrastructură IT. Pentru o modernizare eficientă, în România am adresat deja pilonul fundamental al interoperabilității, și anume principiul „Once-only” (doar o singură dată).
Cum beneficieaza populaţia de principiul Once-only? Adoptarea principiului creează realitatea în care cetățeanul, odată ce a transmis un set de documente unei autorități, nu mai este nevoit să o facă a doua oară pentru nici o altă autoritate. Așadar, cetățeanul oferă administrației publice documentele sale o singură dată, iar autoritățile, având consimțământul cetățeanului, vor refolosi și redistribui datele către autorităţile care au nevoie de aceste informații, eliminând povara care se află pe cetățenii.
Astfel, din momentul în care o instituție a preluat sau a creat o bază de date despre cetățeni, nici o altă autoritate nu mai poate cere aceste date direct de la cetățeni. Odată ce o autoritate și-a asumat colectarea unui set de date conform domeniului său de specialitate, celelalte autorități care au nevoie de aceste informații vor apela doar la autoritatea deținătoare a datelor.

Concret, cum este ușurat contactul cetățenilor români cu autorităţile ce ne guvernează?

În România, dezvoltarea unor sistemelor IT interoperabile în cadrul autorităților publice este asumată de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prin proiectului pentru dezvoltarea sistemelor de e-guvernare. Obiectivul acestuia este de a crea un contact facil al cetățenilor cu instituțiile publice. Proiectul își propune ca, odată ce un cetățean este înrolat în spațiul digital (prin cetățenia digitală), să nu mai fie nevoit să se înroleze din nou în sistemele IT ale altor instituții sau să furnizeze datele o a doua oară. Astfel de obiective sunt asumate prin Planul de Redresare și Reziliență ce vizează o structură centralizată a datelor cetățenești, dezvoltată cu ajutorul celor 2 miliarde de euro din bugetul Planului ce au fost alocate sistemelor publice digitale interconectate.
Preocupările delegației de parlamentari USR aleși de cetățenii români sunt parte din eforturile pentru transformarea digitală a sectorului public. Până în momentul prezent, digitalizarea a fost făcută într-o manieră fragmentată. Chiar dacă există servicii digitale precum Ghișeul.ro sau Punctul de Contact Unic Electronic, foarte puțini cetățeni aleg să folosească aceste servicii electronice știind că vor fi nevoiți să contacteze în persoană sau online mai multe autorități pentru accesul la servicii publice. Pe lângă aceste impedimente de ordin birocratic, platformele digitale actuale utilizate de instituțiile românești sunt perimate din punct de vedere tehnologic și sunt mai degrabă greu de folosit de către utilizatori.

Care este motorul ce stă la baza performanței estoniene?

O diferență importantă între sistemul estonian de guvernare și cel românesc este aceea că Estonia are un singur minister în a cărui responsabilitate sunt toate sistemele digitale folosite de instituțiile publice. Estonienii au o singură autoritate care decide în ce fel este cheltuit bugetul pentru digitalizare al țării și care aprobă sau refuză viitoare proiecte. Așadar totul funcționează extrem de centralizat în Estonia pe partea de aprobare a bugetelor pentru infrastructura digitală, urmând ca implementarea să fie realizata descentralizat.

În România lucrurile nu stau deloc așa. Aici fiecare minister și instituție publică are posibilitatea să își modernizeze sistemele informatice în funcție de nevoi și de cum consideră că trebuie cheltuit bugetul propriu. Acest lucru duce la multe proiecte redundante și la o risipă de resurse pentru că mai multe instituții construiesc același tip de soluții. În plus, acest mod de a face lucrurile duce și la o separare a bazelor de date care nu sunt clădite cu principiul interoperabilității în minte. Din acest motiv bazele de date ale diferitelor autorități nu comunică între ele, iar cetățenii sunt nevoiți să ofere aceleași informații, în mod repetat, mai multor instituții.

Ce se află dincolo de nivelul guvernamental? Cum ar trebui implementată o strategie a interoperabilității bazelor de date în România?

Un atu al estonienilor pe care ar trebui să-l adoptăm inclusiv în Romania constă în existența unei singure autorități publice care are control exclusiv asupra fiecărei categorii de baze de date în parte. Fiecare autoritate știe clar ce baze de date colectează și știe clar ca doar ea colectează aceste categorii de date. Restul autorităților cunosc exact, așadar, autoritățile publice la care trebuie sa ceara accesul la documente. Ca o simplă comparație: în România nici măcar nu știm care sunt toate bazele de date folosite de instituțiile publice. Nu există o listă clară a acestora, cu atât mai puțin o listă a autorităților responsabile de colectare a acestor date.

Cu la fel de multă importanță este tratată și chestiunea accesului la informațiile personale ale cetățenilor. Autoritățile nu au acces nelimitat la toate informațiile unei persoane. Accesul la informațiile personale ale estonienilor este strict reglementat, iar orice cetățean poate să întrerupă acest acces dacă și când dorește.

Concluzie

Am înțeles modelul de succes estonian, iar pasul următor este aplicarea lecțiilor izvorâte din reușitele și greșelile lor. România poate și trebuie să ardă etape ca să prindă din urmă țările mai dezvoltate. Avem ingredientele necesare, mai este nevoie de voință politică și de multă muncă susținută. Noi, USR PLUS, suntem hotărâți să livrăm proiecte prin care să depășim cu toții, ca societate, provocările de natură birocratică cu care se confruntă cetățenii.


Digi24.ro


Stirile.eu