Abonare la google news

Analiză: Ce probleme globale s-ar putea transforma în crize majore în 2021

  • În 2021 se pot amplifica tensiunile apărute anul trecut în întreaga lume, din Caucaz până la Cornul Africii și până în Himalaya
  • În Africa, puterea filialelor ISIS este în creștere, în special în Nigeria, în Mozambic și în Congo
  • În Afganistan și în Yemen, care de ani de zile sunt sfâșiate de conflicte, 2021 ar putea aduce suferințe și mai profunde
  • Tensiuni majore ar putea crea și tendințele de expansiune ale Chinei în Marea Chinei de Sud, în India, în Insulele Senkaku din Japonia, în Nepal și în Bhutan

Din cauza pandemiei și a crizei economice care i-a urmat este foarte posibil ca tensiunile apărute anul trecut la nivel global să devină și mai puternice în 2021.

ABC News expune principalele conflicte sau probleme care s-ar putea transforma în crize majore în anul 2021.

Amenințările nucleare

În 2020 amenințările războiului nuclear au crescut din ce în ce mai mult, după cum declara în ianuarie Buletinul Oamenilor de Știință din domeniul cercetării atomice.

Ultimul pact de control al armelor nucleare dintre SUA și Rusia va expira în câteva săptămâni și încă nu există planuri de extindere a acestuia. China continuă să-și dezvolte arsenalul nuclear și probabil chiar și-l va dubla în următorul deceniu, potrivit Pentagonului.

Anul acesta oricare dintre țările cu potențial nuclear, China, India și Pakistanul, s-ar putea transforma într-un punct de risc, fără a pune la socoteală Coreea de Nord și Iranul, care vor pune cu siguranță la încercare talentul diplomatic al administrației Biden.

De asemenea, analiștii se așteaptă ca Iranul să reia atacurile din regiunea Golfului Persic înaintea unor posibile negocieri cu echipa lui Biden, riscând să intre în conflict cu forțele americane, israeliene sau arabe.

Extinderea terorismului în Africa

După înfrângerea așa-numitului califat al ISIS în Irak și Siria, amenințarea teroristă s-a dispersat, luptătorii și armele grupării ajungând în diferite locuri din întreaga lume. În Africa, în special, continentul cu cea mai rapidă creștere din lume, filialele ISIS câștigă acum putere, în special în Nigeria, Mozambic și Congo. Unii experți în terorism avertizează că forțele teroriste din aceste țări pot fi mult puternice decât am putem crede acum.

În Congo, cea mai mare țară din Africa Subsahariană, Forțele Democratice Aliate, un grup militant vechi de zeci de ani, și-a asumat mai multe atacuri, alături de o grupare ISIS locală.

În Mozambic, militanții islamiști legați de ISIS au efectuat atacuri brutale în provincia nordică Cabo Delgado, în noiembrie decapitând peste 50 de civili. Evenimentele au dus la strămutarea a peste o jumătate de milion de persoane, potrivit Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), violența continuă putând să creeze o criză umanitară acută anul acesta.

Situația este probabil și mai gravă în Sahel, în nordul Africii, unde acțiunea grupurilor extremiste și a luptelor s-a amplificat brusc.

În Mali o juntă militară încearcă să creeze un echilibru, pe fondul actelor de violență intercomunală și jihadistă.

Burkina Faso a trăit însă cea mai rapidă criză din lume. Peste 1 milion de persoane au fost strămutate în doar doi ani, potrivit UNHCR, și nu există nicio perspectivă imediată ca luptele dintre guvern, grupurile de rezistență și organizațiile teroriste să se diminueze, sporind riscul foametei pentru o populație de 20 de milioane de persoane.

Nigeria, centrul de putere al regiunii și cea mai populată țară din Africa, se confruntă cu aceleași tendințe, cu implicații și mai profunde pentru securitatea globală. De peste un deceniu, nord-estul țării este un punct fierbinte, grupul jihadist Boko Haram terorizând populația și provocând dislocarea a milioane de civili. Instabilitatea statului nigerian ar putea crea și mai mult haos în 2021.

Agravarea crizelor în Afganistan și în Yemen

În Afganistan și în Yemen, care de ani de zile sunt sfâșiate de conflicte, 2021 ar putea aduce suferințe și mai profunde.

În ultimele luni, în timp ce guvernul afgan și delegațiile talibane stau în hoteluri de lux din capitala Qatarului, pentru negocieri de pace, atacurile cu bombă, atacurile asupra poliției și asasinatele s-au înmulțit. Dacă violențele vor fi susținute și în 2021, ar putea conduce la crearea unui conflict de amploare.

Yemenul, care trăiește acum cea mai gravă criză umanitară din lume, s-a confruntat ani de zile cu tensiuni militare. Pe fondul crizei provocate de pandemie se preconizează că aceste crize se vor adânci și mai mult în 2021. După cinci ani de lupte continue, efortul mediat de ONU a stagnat, iar finanțarea umanitară va înceta, potrivit grupurilor de ajutor.

Un alt conflict, vechi de un deceniu, este cel din Siria, unde Bashar al Assad, susținut de Rusia și Iran, ar putea pune la încercare viitoarea administrație Biden încercând să preia controlul asupra ultimului bastion al rebelilor și jihadiștilor din provincia Idlib, provocând o baie de sânge și împingând mase de sirieni spre Turcia și Europa.

Violențele din Africa de Est

În ultimele luni ale anului 2020, cornul estic al Africii a cunoscut un val de violență, care amenință să cuprindă întreaga regiune în lunile următoare. În centrul acestei crize se află Etiopia, al cărei guvern a intrat în război cu forțe politice bine înarmate din regiunea Tigray, un conflict care s-ar putea înrăutăți înaintea alegerilor din 2021 și care ar putea cuprinde și Eritreea vecină.

Kenya și Somalia au întrerupt legăturile diplomatice din cauza sprijinului acordat de Kenya regiunii separatiste Somaliland, sporind și mai mult tensiunile regionale. Somalia va fi anul acesta și mai vulnerabilă în fața unei puternice grupări teroriste, al-Shabab, afiliate al-Qaida.

Iar Sudanul de Sud, cea mai tânără țară din lume care s-a confruntat cu un război civil, se confruntă cu „niveluri catastrofale ale foametei”, potrivit ONU.

„Dacă va rămâne necontrolată mult timp, o regiune strategică ar putea intra în război, punând în pericol interesele SUA începând de la Marea Roșie până în Europa”, a avertizat Cameron Hudson, un funcționar de la Centrul pentru Africa al Consiliului Atlantic.

COVID-19 și criza politică din Venezuela

Venezuela, una dintre cele mai bogate țări din America Latină, a fost răvășită de corupția și gestionarea defectuoasă a lui Nicholás Maduro, iar alegerile parlamentare din decembrie au fost boicotate de liderul „interimar” sprijinit de SUA, Juan Guaidó, fiind caracterizate ca frauduloase de majoritatea democrațiilor. Venezuela ar putea trăi în 2021 mai multe tulburări sociale, în timp ce pandemia scufundă și mai mult economia țării, un sfert din populația țării trăind în sărăcie.

Această situație afectează însă întreaga regiune. În ciuda închiderii granițelor din cauza COVID, refugiații venezueleni continuă să iasă din țară. Prezența lor în creștere, aproape 2 milioane în Columbia și aproape 900.000 în Peru, potrivit datelor ONU, provoacă dezechilibre în țările vecine.

Toamna trecută, în Columbia au avut loc proteste și atacuri asupra venezuelenilor, care sunt învinuiți de creșterea criminalității și a șomajului, iar tensiunile pot lua amploare pe măsură ce pagubele economice generate de COVID-19 se amplifică.

Tendințele de expansiune ale Chinei

China și-a revenit mai repede decât restul lumii de pe urma pandemiei și și-a reluat economia, profitând în același timp de paralizia altor țări cu mișcări din ce în ce mai hotărâte.

În 2021 ar putea reapărea, protestele democratice din Hong Kong, care au fost înăbușite de restricțiile COVID-19, dar mai ales după înăsprirea controlul asupra teritoriului prin legea Chinei privind securitatea națională.

De asemenea, China și-ar putea afirma controlul și mai ferm asupra insulelor acum militarizate din Marea Chinei de Sud. Ar putea și să își extindă controlul și dincolo de granițele internaționale, asupra graniței disputate cu regiunea Ladakh din India, să emită în continuare pretenții asupra Insulelor Senkaku din Japonia și asupra unor teritorii ale vecinilor săi mai mici, Nepal și Bhutan.

Aceste noi mișcări ar putea duce la ciocniri violente în 2021, pe măsură ce puterile regionale ripostează, adesea cu un sprijin din ce în ce mai puternic din partea SUA. India a interzis aplicațiile chinezești și și-a sporit cheltuielile militare și prezența trupelor la frontieră, iar ministrul japonez al apărării a declarat că China a devenit o „amenințare la adresa securității”. India și Japonia fac parte, alături de SUA și Australia, din Alianţa anti-chineză în Pacific, revitalizată în timpul administrației Trump.

O altă sursă puternică de conflicte este Taiwan. Considerat de Beijing o provincie separatistă, Taiwanul este posibil ca în 2021 să aibă parte de mai multă hărțuire din partea marinei și a forțelor aeriene chineze. În timpul mandatului lui Trump, vânzările de armament către Taiwan au atins cifre record, în valoare totală de 18,3 miliarde de dolari.

Urmăriți Aleph News pe Facebook, Twitter, Youtube și Instagram!
Sursa: AlephNews