Abonare la google news

10 ani de război în Siria: Vestigii ale unei istorii multimilenare dispărute pentru totdeauna

Tărâm al civilizațiilor multimilenare, de la canaaneni la omeizi, de la greci și romani la bizantini, Siria mustește practic de comori arheologice și reprezintă, sau cel puțin reprezenta până acum, din acest punct de vedere, o adevărată bijuterie a patrimoniului mondial.

Khalil al-Hariri, care a condus muzeul din Palmyra timp de 20 de ani, povestește cum, în mai 2015, când jihadiștii au invadat orașul, el, împreună cu echipa sa, au rămas pe loc până în ultimul moment pentru a salva cât mai multe artefacte posibil.

Ultima furgonetă cu artefacte a plecat de la muzeu cu 10 minute înaintea sosirii jihadiștilor, care au transformat imediat sediul muzeului în Tribunal militar.

”Au distrus și au mutilat toate statuile rămase, pe care nu am reușit să le salvăm… Unele pot fi restaurate, e adevărat, dar altele sunt făcute bucăți”, spune sexagenarul cu lacrimi în ochi.

Ali Saleh (dreapta) sirian refugiat din Palmyra, în atelierul său din Alep, acolo unde reconstituie, din memorie, monumentele distruse de jihadiști, sub formă de machete, 14 ianuarie 2021. Foto: AFP

”Veneția deșertului”

Celebră pentru templele sale greco-romane vechi de peste 2000 de ani, Palmyra a cunoscut apogeul în secolul III, sub domnia reginei Zenobia, cea care a avut curajul de a înfrunta Imperiul roman.

Clasată în patrimoniul mondial UNESCO, Palmyra a fost numită și ”Veneția deșertului”, datorită drumului său principal lung de 1000 de metri, flancat de coloane impozante.

Chiar aici, printre vestigiile unei civilizații antice de un rar rafinament, jihadiștii au organizat execuții publice, filmate și transmise în direct pe internet pentru a răspândi teroare.

Tot aici trupul decapitat al celebrului arheolog Khaled al-Assaad a fost expus timp de trei zile, după ce acesta a fost torturat de jihadiștii care vroiau să-l facă să spună unde a transferat artefactele.

Statuetă distrusă de jihadiști. Foto: AFP

Zona a fost eliberată doi ani mai târziu, în 2017, de forțele guvernamentale aliate cu trupele rusești, dar nu înainte ca jihadiștii să apuce să arunce în aer templele lui  Bêl și Baalshamin și să facă praf Arcul de Triumf. Practic ei au distrus toate relicvele pe care nu le-au putut lua pentru a le vinde pe piața neagră.

”În ultimii 2000 de ani din istoria Siriei nu au existat niciodată distrugeri atât de mari. Și nu e vorba de o regiune sau alta, așa cum e cazul când e un incendiu, sau un cutremur, distrugerile au fost făcute pe tot teritoriul țării”, spune Maamoun Abdel Karim, responsabi guvernamental pentru patrimoniu, citat de AFP.

Pe teritoriul Siriei există șase situri înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, iar din 2013 toate figurează pe lista obiectivelor aflate în pericol.

”Pe scurt, vorbim despre o apocalipsa culturală”, spune istoricul Justin Marozzi, autor al volumului ”Imperiile islamice: 15 orașe care au definit o civilizație”.

Pentru el dezastrul este comparabil cu cel de la invazia mongolilor lui Gingis Han în Orientul Mijlociu sau cu cea a trupelor lui Tamerlan, din anul 1400.

Palmyra, 2017. Foto: AFP

 

Jaf și trafic cu antichități

Comparația cu invazia mongolilor este inevitabilă dacă vorbim de orașul Alep, adevărat motor economic al țării până la declanșarea războiului și unul din cele mai vechi și mai bine păstrate din lume.

Numai că acum nu invadatorii străini sunt de vină.

Cucerit succesiv de greci, apoi de romani, de omeizi și de mameluci, Alep era celebru pentru piețele caracteristice cunoscute în lumea arabă sub numele de ”souk”, pentru Marea Moschee, pentru ”madrasas” (instituții pentru educație), pentru palatele și băile sale publice.

”Nu am să uit niciodată ziua în care minaretul de la Moscheea omeizilor din Alep a căzut. Și nici ziua când flăcările au distrus străvechile ”souk”-uri”, spune Abdel Karim.

Între 2012 și 2016 luptele cele mai feroce s-au dus pe frontul care trecea prin Alep.

Războiul din Siria a dus la distrugerea a 40 000 de artefacte din muzee și situri arheologice, potrivit unui raport publicat anul trecut de Fundația Gerda Henkel și de Societatea siriană pentru protejarea antichităților, cu sediul la Paris.

Traficul cu antichități, estimat la milioane de dolari, i-a îmbogățit pe liderii Isis, dar și pe comandanții trupelor guvernamentale. Pe teritoriile pe care le cucerise, statul islamic înființase chiar un departament special pentru valorificarea bunurilor arheologice, o dovadă în plus, dacă mai era necesar, pentru cât de profitabilă era afacerea.

Totul era scos la vânzare pe piața neagră: monede antice, statuete, fragmente din pereții moscheelor, absolut tot ce putea fi dislocat și transportat.

Palmyra, 2017. Foto: AFP

”O rană profundă pentru întreaga umanitate”

Înainte de război bogățiile de patrimoniu atrăgeau turiști din lumea întreagă, chiar dacă adevăratul potențial turistic al țării nu a fost niciodată atins. De asemenea, echipe internaționale de arheologi veneau aici periodic. Acum doar câțiva arheologi din Ungaria mai vin, când și când, spune un responsabil local.

Arheologii unguri au ajutat în mod special la restaurarea impozantei fortărețe medievale Krak, ridicată de cavalerii cruciați în secolul XII.

În afară de Palmyra și Alep, situri importante din Homs, vechile orașe Damas și Bosra dar și din cetatea romană Apamee, de pe malul fluviului Orontes au fost devastate.

Așa cum spune spune istoricul Justin Marozzi, ”situri ca cel din Palmyra au o semnificație și o valoare universală. Fac parte din civilizația mondială, reprezintă jaloane, repere ale istoriei noastre, a umanității și orice atac asupra lor este o rană pentru întreaga umanitate”.

Citeste articolul pe RFI